♦ Numărul elevilor care sunt în situaţia de a primi burse sociale a crescut de la 156.000 la 835.000 în doi ani ♦ Numai dacă s-ar reveni la schemele de personal din primării din 2015 s-ar face o economie de 6,2 miliarde de lei.
Statul român face economie pe spinarea celor mai vulnerabili: copiii. În timp ce administraţiile locale angajează din greu şi cheltuie miliarde pe salarii, elevii – tot mai puţini la număr, tot mai săraci – pierd bursele care ar trebui să le ţină loc de şansă la viitor.
Tăierile anunţate de guvern lovesc direct în generaţiile care abia mai ajung la bacalaureat, într-o ţară cu natalitate prăbuşită şi abandon şcolar în creştere. În loc să reducă din posturile crescute artificial din primării şi consilii judeţene, statul taie de la bursele elevilor şi dă vina pe ei şi pe profesori pentru creşterea costurilor.
Ce evaziune, ce sporuri, ce încasări din TVA, ce cazări de 5 stele pentru parlamentari care au case în Bucureşti, marea tâlhăreală care a secătuit România este la bursele elevilor: 1 mld. euro, după ce profesorii s-au înţeles cu elevii şi notele au crescut nejustificat ca să ajungă la pragul necesar pentru bursă.
„Sunt aspecte legate de educaţie pe care este foarte greu să le ducem mai departe cu aceste deficite. Am dezvoltat un pachet de burse pentru elevi care a plecat acum trei ani de zile de la 188 mil. lei pe toată ţară şi am ajuns la 4,3 mld. lei în trei ani de zile, deci o creştere imensă. Sunt bune orice fel de burse, dar gândiţi-vă că plătim aproape
1 mld. euro doar pe bursele elevilor. Cei care fac o analiză a notelor vor constata o dinamică crescătoare, peste pragul stabilit, imediat după ce au apărut bursele, nu datorită efortului elevului cu cel didactic, ci pe fondul reperului de bursă. Şi acest lucru trebuie reconfigurat“, a declarat premierul Ilie Bolojan în cadrul unei conferinţe de presă susţinute vineri.
Din nou, datele transmise chiar de Ministerul Educaţiei contrazic declaraţiile decidenţilor politici. Astfel, chiar Ministerul Educaţiei transmitea că anul 2021 a fost primul an în care s-au alocat fonduri de la bugetul de stat pentru plata burselor elevilor, iar suma alocată de la bugetul de stat a fost de 645,2 de milioane lei. Un număr 605.510 elevi au primit burse din aceşti bani.
În 2022, a fost alocată de la bugetul de stat suma de 1,03 mld. lei pentru burse.
Numărul estimat elevi care au primit burse în anul 2022 este de 537.477, dintre care 347.000 de burse de merit şi 156.000 de burse sociale.
De altfel, dinamica cea mai mare la burse, care este şi grăitoare despre situaţia reală a României, este la bursele sociale, unde erau 156.000 de copii în 2024 şi 835.000 în 2024. Deci chiar sunt bursele elevilor o gaură în bugetul ţării?
Bugetul pe 2025 arată că suma alocată pentru bursele elevilor a ajuns la o valoare de 6,4 miliarde de lei, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor. Ministrul Daniel David susţine şi el această cifră şi spune că urmăreşte cu aceste scăderi o reducere 1,2 mld. lei pentru 2026, adică să ajungă la o cheltuială totală de circa 5,2 mld. lei cu bursele.
Deşi vorbeşte de o săptămână despre bursele de merit, ministrul educaţiei Daniel David nu a prezentat nicăieri până acum cifre legate de numărul de elevi: câţi elevi iau bursă de merit, cu ce medie generală, câţi iau bursă de rezilienţă, câţi iau bursa olimpică, tehnologică şi câţi iau bursă socială.
Toate cifrele legate de numărul elevilor care iau burse provin dintr-un document al Ligiei Deca, fost ministru al educaţiei şi sunt estimări pentru anul şcolar care s-a încheiat.
Ministerul are însă acces deja la toate situaţiile şcolare încheiate în 2025 şi ar fi putut prezenta până acum cifrele exacte. ZF a formulat cinci întrebări pe care le-a adresat departamentului de presă al Ministerului Educaţiei şi pe care le veţi găsi la finalul acestui articol.
Ce spune metodologia cadru de acordare a burselor, document disponibil pe site-ul Ministerului Educaţiei?
La capitolul 3, articolul 4 din această metodologie se arată că „Numărul de elevi beneficiari ai bursei de merit acordate pe bază de medie, cumulat cu numărul de elevi beneficiari ai bursei de rezilienţă, acordată pe bază de medie, este de 30% din numărul de elevi ai fiecărei clase de gimnaziu şi de liceu, inclusiv învăţământ profesional şi dual, dintr-o unitate de învăţământ preuniversitar de stat”. Astfel acest „anormal” 30% pentru burse de merit s-ar referi de fapt la burse de merit şi burse numite de rezilienţă, complementare şi care „premiază” diferit elevii.
În timp ce politicienii taie în educaţie, în primării şi consilii judeţene numărul de angajaţi creşte constant. Datele publice arată că administraţia locală are acum 284.000 de funcţionari, faţă de 234.000 în decembrie 2015, deci o creştere de circa 50.000 persoane. Aceasta înseamnă procentual o creştere medie a numărului de angajaţi din primării cu 20% în ultimii 10 ani. Dacă o primărie avea
500 de angajaţi, acum are 600, dacă avea 100, acum are 120. Şi aceasta în pofida digitalizării care ar fi trebuit să aducă o scădere a numărului de funcţionari din primării.
România are în prezent 1.306.241 de bugetari, conform ultimelor date din martie 2025 publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe, în creştere cu aproape 120.000 faţă de decembrie 2015, când numărul total era de 1.187.217.
Cheltuielile cu salariile bugetarilor au fost de 165 miliarde de lei în 2024, ceea ce la 1.306 milioane de bugetari înseamnă un salariu mediu brut în sistemul bugetar de 10.500 de lei, adică un salariu mediu net de 6.200 de lei (1.200 euro). Numai dacă s-ar reveni la schemele de personal din primării din 2025, s-ar face o economie de 6,2 miliarde de lei. În tot acest timp, datele de la INS arată clar scăderea demografiei: în 2024 s-au născut 148.916 copii, cu 72.104 mai puţini decât în urmă cu 20 de ani, respectiv 2005. În procente, scăderea este de 33%.
De asemenea, vedem o scăderea continuă a numărului total de elevi într-o generaţie, ca urmare a declinului demografic. Dacă în 2003 se înscriau în clasa I peste 287.000 de copii, în 2013 numărul scăzuse la puţin peste 200.000, iar în 2014 la doar 156.991. Asta înseamnă că România nu doar că pierde elevi pe parcursul sistemului educaţional, ci are din ce în ce mai puţini copii încă de la început. Dintre ei, au ajuns să se înscrie la bacalaureat 94.400, adică 39,9% dintr-o generaţie care începe şcoala nu ajunge să finalizeze studiile liceale.
Ministrul educaţiei, Daniel David, a fost întrebat de jurnalişti dacă a făcut o analiză de impact când a propus măsura care vizează tăierea burselor elevilor, iar răspunsul lui s-a referit la prezenţa la bacalaureat a unei generaţii de elevi.
„În 2023, 2024 şi 2025 am început să dăm burse – de merit, de rezilienţă. Spuneţi-mi, prezenţa la bacalaureat prin raportare la câţi au terminat liceul are vreo modificare spectaculoasă, importantă? Rezultatul la bacalaureat, procentul de succes a avut vreo modificare importantă? Acea generaţie a prins doi ani cu bursă, timp în care elevii au fost bine susţinuţi şi au avut vreme să se pregătească pentru bacalaureat“, a spus Daniel David în timpul unei conferinţe de presă.
Aşadar, ministrul educaţiei spune că nu s-au văzut schimbări spectaculoase în prezenţa la Bac de când s-a schimbat sistemul de burse şi copiii au început să primească şi alte tipuri de burse în afară de cele sociale şi de merit, însă cifrele spun altceva: în 2023-2024, procentul elevilor care nu au ajuns să susţină Bacul a fost de 39,7%, cel mai mic din ultimii 11 ani.
Cu un an înainte, a fost tot sub 40%. În 2022, anul de referinţă pentru ministrul educaţiei, ponderea era de aproape 44%. Este, deci, o îmbunătăţire. Nu spectaculoasă, dar reală. Şi cu atât mai importantă într-un sistem unde aproape 100.000 de copii dintr-o generaţie dispar de pe parcursul educaţional înainte de examenul de bacalaureat.
Întrebări transmise de ZF către biroul de presă al Ministerului Educaţiei, sâmbătă, 27 iunie
1. Câţi elevi (total: gimnaziu plus liceu) au beneficiat de burse de merit în fiecare din ultimii cinci ani şcolari (2024-2025 să fie ultimul an al analizei) şi care este ponderea lor în numarul total de elevi la care s-a făcut raportarea?
2. În cazul elevilor care au beneficiat de burse de merit care este valoarea medie a mediei generale pentru care s-a acordat această bursă în fiecare dintre ultimii cinci ani?
3. Câţi elevi (total) au beneficiat de burse de rezilienţă în anii în care aceste burse s-au acordat?
4. Câţi elevi (total) au beneficiat de burse sociale în fiecare din ultimii cinci ani şi care este ponderea lor în numărul total de elevi la care s-a făcut raportarea?
5. Care este analiza de impact asupra sistemului de burse realizată de Ministerul Educaţiei şi dacă ne puteţi pune la dispoziţie acest document? Mentionez că domnul ministru a spus public în conferinţa de joi, 26 iunie, că există o astfel de analiză de impact.
