Ministrul Transporturilor Alexandru Nazare reia unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră, autostrada Comarnic-Braşov, anunţând că în martie va fi publicat anunţul de participare pentru revizuirea studiului de fezabilitate al autostrăzii Comarnic-Braşov.
"În 2012 vom face paşi importanţi pentru scoaterea în concesiune a lucrărilor la autostrada Comarnic-Braşov (Cristian) şi la centura de sud a Capitalei în regim de autostradă (...). Pentru Comarnic-Braşov avem pregătită documentaţia pentru a scoate la licitaţie în luna martie a acestui an componenta de consultanţă şi revizuirea studiului de fezabilitate", a spus Nazare în cadrul unei conferinţe organizate de Camera de Comerţ Britanico-Română. Tot în martie ar urma să fie scos la licitaţie şi contractul în concesiune pentru centura de sud a Capitalei.
Dacă se ia în considerare un an pentru revizuirea studiului de fezabilitate, încă un an pentru găsirea unui investitor dispus să o construiască şi încă patru ani pentru construcţia propriu-zisă, înseamnă că autostrada Comarnic-Braşov ar urma să fie gata în 2018.
Tronsonul Comarnic-Braşov, cu o lungime de 58 km, era estimat să coste circa 983 mil. euro, proiectarea şi construcţia urmând să dureze circa patru ani. De asemenea, ca şi lucrări de artă, tronsonul cuprinde 57 de poduri şi 5 pasaje. Având în vedere însă că studiul de fezabilitate ale acestui tronson ar urma să fie reactualizat, foarte probabil costurile cu construcţia vor suferi modificări. În toamna anului trecut, Ministerul Transporturilor anunţa că vrea să reia licitaţiile pentru construcţia în regim de concesiune a autostrăzii Comarnic-Braşov-Făgăraş, la un an şi jumătate după încercarea eşuată de concesionare pentru Comarnic-Braşov.
Încercările anterioare ale guvernului de a încheia parteneriate public-private sau de concesiune pentru autostrăzi s-au soldat cu eşecuri a căror explicaţie a rămas în ceaţă. Autostrada Comarnic-Braşov este cel mai reprezentativ exemplu în acest sens. După ce la începutul anului trecut firmele Vinci şi Aktor au semnat cu mare pompă un contract de concesiune pentru această autostradă cu statul român, în aprilie 2010 înţelegerea a căzut în condiţiile în care contractul a fost reziliat unilateral de părţile private.
Contractul de concesiune presupunea ca tronsonul Comarnic-Braşov, considerat cel mai dificil al autostrăzii Bucureşti-Braşov, să fie realizat în patru ani începând din 2011, valoarea lucrărilor ridicându-se la 1,5 mld. euro, deşi costul estimat de CNADNR era de 983 mil. euro. Consorţiul Vinci-Aktor urma să încaseze pe parcursul a 26 de ani de operare a autostrăzii circa 180 mil. euro anual, reprezentând diferenţa dintre taxa de autostradă încasată de cele două firme şi costurile cu întreţinerea şi repararea autostrăzii.
Autostrada Comarnic-Braşov a mai avut câştigători şi în 2004, însă ca parte a tronsonului Ploieşti-Braşov, când la conducerea Ministerului Transporturilor se afla Miron Mitrea. Contractul a fost însă anulat în 2005, când a fost instalat guvernul Alianţei D.A.
Tot în sarcina lui Nazare va reveni şi construcţia autostrăzii Sibiu-Piteşti. La numai 31 de ani, noul şef al transporturilor are o misiune dificilă, fiind nevoit să realizeze ceea ce niciunul dintre predecesorii săi, nici Radu Berceanu, nici Anca Boagiu, nu a reuşit, şi anume să treacă munţii cu o autostradă. Pe lângă autostrada Comarnic-Braşov, Nazare va trebui să gestioneze şi autostrada Sibiu-Piteşti, pe care ministerul a hotărât să o construiască din fonduri europene, deşi iniţial se gândea la un parteneriat public-privat.
Autostrada Sibiu - Piteşti, cu o lungime de 116,6 kilometri şi o valoare estimată la circa 3,2 miliarde de euro, reprezintă o alternativă de traversare a munţilor la autostrada Comarnic - Braşov - Făgăraş. Discuţiile privind construirea acestui tronson au fost reluate la începutul anului 2010, când ministru al transporturilor era Radu Berceanu, acestea continuând şi în mandatul Ancăi Boagiu, care a spus în repetate rânduri că autostrada Sibiu - Piteşti ar urma să fie construită în parteneriat public-privat.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
