Ministrul de Finanţe Alexandru Nazare anunţă pachetul 2 de măsuri fiscale într-o conferinţă de presă la Guvern.
► Vrem să schimbăm atitudinea de la o taxă pe cifra de afaceri a unei multinaţionale, care îi previne creşterea economică şi investiţiile acestei companii la o taxă care să vizeze exact zona în care acea multinaţională îşi exportă profitul. Am creat o nouă formulă de taxare inspirată din taxa folosită în SUA, cu un trigger de 3% pe 4 categorii de cheltuieli, astfel încât tot ce depăşeşte acest 3% să fie considerat nedeductibil.
► Permitem nişte cheltuieli deductibile, dar la un nivel minimal de 3%. Tot ce depăşeşte acest 3% este taxat cu 16%. Ne aşteptăm şi la o creştere a impozitului pe profit şi la o evidenţă mai clară a acestor zone care au fost dintotdeauna suspectibile în zona de exporturi de profit.
► Acest impozit va fi construit pentru anul 2026 având ca bază anul 2024 şi credem că va targeta mult mai bine această zonă de export de profit.
► Propunerea e ca noua taxă pe afiliaţi, pe care o propunem azi, să înlocuiască impozitul pe cifra de afaceri la companiile de peste 50 mil. euro. Vrem investiţii, avem o creştere economică în decelerare, avem investiţii străine care scad în primele 5 luni cu 30% şi trebuie să fim pregătiţi în orice moment pentru o recesiune.
► Odată cu eliminarea impozitului pe cifră de afaceri ne aşteptăm de la companii să aibă o altă atitudine faţă de investiţiile în România. La adoptare ne-am aşteptat la 5-6 mld. incasări, avem 1-2 mld. Practic s-a targetat activitatea economică a multinaţionalelor. Nu trebuie targetată, ele trebuie să investească, să creeze valoare şi locuri de muncă.
► Vrem o taxă pe fluxurile extracomunitare de colete. La nivel european, fluxurile extracomunitare de colete sub 150 de euro au crescut de la 1 mld. la 4 mld. în ultimii 4 ani. În România, aceste fluxuri au crescut de la câteva mii de colete pe zi la 225.000 de colete pe zi.Sunt foarte mulţi antreprenori români, vorbim de aproape 40.000 antreprenori români care vând în online şi au fost extrem de afectaţi de această creştere din zona extracomunitară.
► Sunt multiple efecte negative ale acestei invazii de produse - de mediu, logistice, riscuri în privinţa contrafacerii şi a verificării acestor colete.
► Propunem o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet de 150 de euro. Această taxă va fi instituită printr-o conlucrare cu toate companiile de curierat care preiau aceste colete, astfel încât să prindem şi coletele care vin din zone extracomunitare în România şi cele care vin prin alte huburi.
► Odată instituită taxa, cei care vor să îşi stabilească huburi logistice în România şi vor să distribuie în România, nu vor mai trebui să plătească aceşti bani. Dacă vor să facă business în România, să vină să îşi facă huburi logistice în România.
► Măsurile care privesc activitatea ANAF şi a ministerului de Finanţe - componenta fisclaă a acestui pachet este una de echilibrare, de echitate şi de încurajare a conformării fiscale. Reglăm relaţia dintre ministerul de Finanţe şi ANAF şi s-a văzut în nivelul foarte slab de colectare. Introducem un text prin care în privinţa activităţilor specifice, ANAF va fi coordonat de ministerul de Finanţe. Ministerul de Finanţe are responsabilitatea şi în privinţa construirii bugetului şi în privinţa colectării şi trebuie să poată coordona. Activitatea de control rămâne în gestiunea ANAF.
► Introducem, de asemenea, bodycam-uri pentru activitatea de control din ANAF, pentru activitatea de control a Vămii şi pentru zona de control din ONJN. Avem nevoie de astfel de măsuri tocmai pentru a avea o transparenţă a modului în care activitatea de control, fie că e vorba de ANAF sau antifraudă, sau vamă, se întâmplă.
► Avem nevoie de o transparenţă în aceste controale. Ele vor intra în pachetul 2 pentru a achiziţiona aceste lucruri şi ale pune în valoare.
► Schimbăm filosofia în privinţa modului în care se fac eşalonări: eşalonarea simplificată, clasică şi cu risc fiscal mic. Eşalonarea simplificată a fost adoptată în pandemie, şi-a produs efectele în pandemie, dar ca multe alte lucruri iniţiate în pandemie, a fost permanetizată. E un fel de credit cu buletinul acordat companiilor dar care nu acordă statului măsuri eficiente să recupereze sumele atunci când acestea nu plătesc. Avem companii care au plecat de la o datorie mică, poate 100.000 lei, şi au ajuns la zeci de milioane de lei.
► Vom regândi sistemul de eşalonări astfel încât să permitem contribuabililor corecţi care au nevoie de o eşalonare să o facă, dar prevenind abuzul de aceste facilităţi acordate.
► Vom sancţiona penal cesionarea părţilor sociale deţinute într-un SRL în situaţia în care societatea are obligaţii bugetare achitate, iar cesionarea se dovedeşte ca s-a realizat în scopul sustragerii de la obligaţiile fiscale. Vom închide acest capitol în care diverse firme erau vândute cu datorii tocmai pentru a scăpa datorii. Nu se mai pot cesiona acţiuni acolo unde există datorii. Am gândit un mecanism prin care cei care cumpără o firmă sau vând o firmă trebuie să prezintă ori dovezi că sunt plătite ori să dovezi asiguratorii.
► 698.000 de companii nu au un card bancar, nu au un cont în bancă. Am constatat că o mare parte din aceste companii au datorii la stat de peste 1,7 mld. lei.
► Ponderea companiilor care nu au relaţii cu nicio bancă şi nu fac tranzacţii prin bănci este extrem de mare. Aproape jumătate din companiile active nu au un card bancar. Instituim obligaţia ca persoanele juridice să deţină un cont în bancă.
► În zona companiilor cu capital social 1 leu statul are foarte puţine posibilităţi de a recupera când aceste companii ajung în insolvenţă sau faliment.
► Propunem actualizarea cu rata inflaţiei a capitalului social iniţial de 200 de lei care nu a fost modificat niciodată din 90.
► Propunem stabiliarea unui capital social minim de 8.000 de lei în cazul societăţilor de tip SRL. Banii care ajung în capital social sunt bani care pot fi cheltuiţi pentru companie. În acelaşi timp şi statul atunci când aceste companii ajung în insolvenţă, poate să recupereze.
► Eliminăm plafonul minim de 50.000 de lei pentru plăţile cu cardul. Orice comerciant trebuie să ofere atât posibilităţi de plată în cash, cât şi posibilităţi de plată cu orice mijloc de plată electronică. Sunt peste 300.000 de astfel de cazuri.
► Avem un număr de 462.000 de contribuabili inactivi. Aceştia datorează bugetului de stat 3,5 mld. lei. Practic, nu a existat o preocupare până acum în privinţa acestei pături de societăţi comerciale inactive. Dar ele îngreunează foarte mult administraţia fiscală şi creează datorii.
► Nu putem avea un regim atât de facil în privinţa înfiinţării companiilor, cu capital social de 1 leu, şi un regim atât de complicat în privinţa desfiinţării lor. Practic, nu le desfiinţăm niciodată.
► Nu e nici normal pentru toţi contribuabilii corecţi, care plătesc taxele la zi, să ai aproape jumătate de milion de companii în inactivitate la care nu se uită nimeni.
► Ne aşteptăm să aducem 1,3 mld. lei din coletele extracomunicare. Din noua taxă pentru afiliaţi pentru multinaţionale să aducem între 1,7 şi 2 mld. euro.
► Am reuşit introducerea autostrăzii Moldovei în componenta nerambursabilă a PNRR-ului. Practic garantăm finanţarea pe grant şi finalizarea în timp util. Trebuie să găsim şi soluţii pentru finanţarea autostrăzii până la momentul aprobării în Ecofin.
► Cred că este clar pentru toată lumea şi a fost clar pentru toţi cei care au analizat bugetul României încă din luna iunie că nivelul deficitului aşa cum este el trecut în buget, de 7.1, nu va fi în niciun fel atins. Ipotezele pe care a fost construit acest buget nu sunt ipoteze realiste. Ele în niciun caz nu conduceau la un deficit de 7.1.
► Este o nenorocire că am pierdut 7 miliarde de euro din PNRR. Este fără precedent, nu s-a mai întâmplat niciodată, în relaţia cu Uniunea Europeană sau cu un program de finanţare, să pierdem atât de mulţi bani care erau disponibili la un dobânzi foarte bune în comparaţie cu dobânzile pe care le plătim din piaţă. Şi toate aceste proiecte începute, care nu mai sunt prinse din diverse motive în PNRR, pentru aceste proiecte trebuie să facem un grup de lucru care să studieze posibilităţi de finanţare a lor din varii surse... din toate sursele pe care le avem şi să vedem care sunt sursele optime per proiect. Tipologia proiectului, calendarul de lucrări, modalităţile de plată, vârfurile de plată, toate aceste lucruri trebuie studiate tocmai pentru a crea un mix de finanţare care să fie optim
