Eveniment

Ne-am luat ţara înapoi. Cum creştem economia? Vedeţi aici principalele declaraţii ale invitaţilor la Gala ZF 2014, precum şi care sunt cele mai valoroase companii din România în 2014. Galerie FOTO

Vedeţi fotografii de la Gală

Vedeţi fotografii de la Gală

26.11.2014, 18:44 733

Ziarul Financiar marchează 16 ani de existenţă prin Gala ZF 2014 "România 5% creştere economică", care va aduce laolaltă lideri importanţi ai comunităţii de business, invitatul special al evenimentului fiind Jacek Rostowski, fost ministru de Finanţe al Poloniei între 2007 şi 2013 şi cel care a asigurat creşterea economică a ţării sale în plină criză mondială.

Vedeţi aici principalele declaraţii ale invitaţilor de la Gală


ZIARUL FINANCIAR lansează a IX-a ediţie a anuarului Top 100 cele mai valoroase companii, realizat în colaborare cu casa de investiţii Capital Partners. Potrivit clasamentului, cele mai valoroase 100 de companii din România însumează 55,1 miliarde de euro în 2014, în creştere cu 9,1% faţă de anul precedent. Companiile din top au fost dezvăluite în premieră în cadrul Galei aniversare ZF 16 ani.

Top 100 cele mai valoroase companii ilustrează în prezent modul în care businessul românesc a trecut prin criză. Datele din acest an arată că cele 100 de companii din top au continuat să recupereze din valoarea pierdută în anii de criză, însă sunt departe de maximul de 100 de miliarde de euro însumat în 2007.

Potrivit coordonatorilor anuarului, avansul din 2014 a fost susţinut în parte de creşterea economică, un rol major avându-l majorarea profitabilităţii companiilor nelistate şi diminuarea îndatorării companiilor din top, atât a celor listate, cât şi a celor nelistate.

Clasamentul din acest an aduce şi multe surprize. Nu mai puţin de 69 de companii au fost evaluate în creştere în această ediţie a anuarului, cea mai puternică ascensiune venind de la Electrica S.A. La nivel de industrii, retailul a cunoscut cea mai importantă evoluţie anuală, urmat de industria utilităţilor şi de cea auto. La polul opus se află companiile din industria grea, cea de construcţii şi cea financiară, în scădere. De asemenea, opt companii sunt nou intrate în clasamentul din acest an. Capitalul autohton este reprezentat de 9 companii şi o bancă.

Liderul clasamentului se menţine Petrom, evaluat la 5,49 miliarde de euro, în scădere însă faţă de ediţia din 2013. Locul secund rămâne şi el ocupat de aceeaşi companie, Romgaz, cu o valoare de piaţă de 2,98 miliarde de euro, mai mare decât precedenta. Spre deosebire de 2013, locul 3 revine în acest an Fondului Proprietatea, care reuseşte să se impună în faţa Orange – ocupanta locului 3 din ediţia precedentă – cu o valoare estimată la 2,64 miliarde de euro.

Hidroelectrica şi Orange completează Top 5 cele mai valoroase companii din 2014, evaluate la 2,43 miliarde de euro, respectiv 2,4 miliarde de euro.

Topul este completat de Dacia, pe locul 6, Vodafone România, pe locul 7, RCS&RDS, pe locul 8, BRD, pe locul 9 şi Telekom România, locul 10. 

Procedural, pentru realizarea clasamentului, com­pa­niile necotate au fost evaluate pe baza rezultatelor din anul anterior, iar pentru jucătorii listaţi la bursă s-a luat ca reper capitalizarea la 7 noiembrie 2014. Anuarul lansat de ZIARUL FINANCIAR, disponibil pe piaţă de joi, 27 noiembrie, reprezintă un instrument de lucru pentru toţi managerii din companii.

Ierarhia celor mai valoroase companii din România a fost dezvăluită în cadrul Galei ZF 2014 "România 5% creştere economică", în care liderul informaţiei de business ZIARUL FINANCIAR a sărbătorit 16 ani de existenţă, alături de lideri importanţi ai comunităţii de business.

În cadrul aceleiaşi gale au fost acordate şi o serie de premii speciale:
 

1.     Trust Motors - Pentru capital românesc în comerţul auto,

2.     Banca Transilvania - Pentru cea mai mare creştere din sistemul bancar,

3.     Cellini -  Pentru promovarea industriei de lux pe piaţa românească,

4.     BCR - Pentru cel mai mare pariu pe România,

5.     Praktiker - Pentru încredere în economia românească. 


Jacek Rostowski, ministrul care a ţinut economia Poloniei pe creştere în criză

România înainte de Război nu era foarte diferită în termeni de PIB per capita în comparaţie cu Spania. Aceste cifre ne dau o idee despre care este potenţialul nostru. Nu este niciun motiv pentru care ţările din reginune nu ar putea să recupereze poziţiile pe care le-am avut în trecut. Întrebarea este cât de rapid. Mă bucur să văd că este o ambiţie în România să avem o creştere de 5%.

Vreau să vorbesc despre Polonia şi despre Uniunea Europeană.  Dacă ne uităm la creşterea datoriei publice din PIB vedem că Polonia are a 4a cea mai mică creştere. În timpul crizei economice din 1930 şi-a văzut datoria publică crescând. Este foarte important că am reuşit să reducem rata de cheltuieli guvernamentale din PIB. Polonia a ajuns de la a 13a cea mai mică creştere a cheltuielilor bugetare din PIB la poziţia a şaptea. Acest lucru este foarte important pentru competitivitate.

O parte importantă este că infrastructura a folosit fonduri Europene, pe care a putut să le co-finanţeze. 

Toate ţările din Europa Centrală şi de Est au avut acces la fondurile structurale din UE, dar nu toţi au profitat de ele. Noi am absorbit o mare parte din fondurile alocate. România a avut o problemă cu absorbţia, în parte şi pentru că a aderat mai târziu. Trebuie să avem în vedere că fondurile structurale înseamnă şi creştere a cheltuielilor, pentru că trebuie şi investiţii domestice. 

 

 
 

Mihnea Şerbănescu, director general DTZ Echinox

Trebuie să mobilizăm spiritul antrenorial, care crează direcţii. Este nevoie de iniţiative legislative care să sprijine capitalul: avem nevoie de rentabilitate, stabilitate şi predictibilitate şi risc cât se poate de redus. Este nevoie de coerenţă în aplicarea unor măsuri fiscale de stimulare. Cred că este o banalitate, trebuie făcut mult mai mult pentru atragerea şi folosirea fondurilor europene. Avem nevoie de o strategie. Cred cu tărie în acest proiect România 5%. Sunt convins că nu putem atinge obiective îndrăzneţe decât dacă ni le dorim.


Emil Duca, consultant fiscal

Sistemul bugetar de impozite şi taxe nu este decât un instrument de politică economică şi trebuie să regândim politica fiscală din această perspectivă. Fiscalitatea trebuie să fie un facilitator pentru mediul de afaceri, nu o piedică pentru acesta. Trebuie să valorificăm la maximum capabilităţile pe care le avem în acest moment. Ne plângem cu toţii de aceeaşi problemă: predictibilitatea legislaţiei fiscale este una dintre cele mai mari probleme ale mediului de afaceri. Ar trebui ca administraţia să trateze cetăţeanul ca pe un client, nu ca pe un potenţial infractor.


Andrei Pitiş, antreprenor în IT

IT-ul este un business care se bazează exclusiv pe oameni, aşa că am fost atras mereu de HR şi de dezvoltarea oamenilor. Oamenii de afaceri străini au spus că sunt atraşi de România de calitatea resursei umane. Acest lucru nu este însă de ajuns. Avem nevoie să folosim această resursă eficient şi să creăm valoare. Asta se poate face doar prin parteneriate şi prin credibilitate.


Mihai Marcu, Acţionar Medlife   

Avem nevoie de un plan de afaceri, nu de aprobarea unui Buget. Din păcate România are un plan de afaceri pe termen scurt. Avem un plan de afaceri la nivel macro, avem nevoie de măsuri.  

 

Alexandru Vlad, Director General Selgros

Pentru a avea un vis, trebuie să avem un plan în primul rând. Nicio economie mare nu a crescut din întâmplare decât pe termen scurt. Conjunctural, pe termn scurt, poţi creşte, dar pe termen lung, sustenabil, trebuie să avem un plan, aşa cum a avut China, Singapore sau Polonia. Avem nevoie în primul rând de solidaritate, să încercăm să găsim o platformă comună pe care să încercăm să creăm o economie. Pentru asta trebuie în primul rând să ştim ce vrem: vrem să fim industrie grea şi constructoare de maşini ca Germania, să fabricăm pantofi, turism şi vin ca Italia sau în servicii ca Anglia? Trebuie să aducem investitori, dar întrebarea este pe cine vrem să aducem. 

 
 

Cristian Hostiuc, Directorul Editorial al Ziarului Financiar

Misiunea noastră este de a fi alături de voi, atunci când trebuie să ştiţi ce se întamplă în economia noastră şi în lume, în domeniul vostru de activitate, şi cand trebuie sa aflati ce face concurenta voastra.

De 16 ani parcurgem acest drum împreuna. Am pornit cu o singura bandă, printul. Între timp am mai construit încă 4 benzi pentru că informatia şi tot ce trebuie să ştiţi despre lumea în care activaţi să ajungă cât mai repede la voi. Acum suntem şi pe net, pe tabletă, pe smartphone şi pe video, cu ZF Live.

Noi, Ziarul Financiar, am crescut alaturi de voi, oamenii de business, şi visăm în continuare că împreună putem face mult mai mult pentru România, pentru ţara noastră.

Acum un an, la 15 ani de ZF, am vorbit despre constiinta de sine. Constiinta puterii. Mesajul nostru catre voi, catre lumea antreprenoriala, a fost de a va implica mai mult “in Romania”, de a va uita si dincolo de curtea voastra.

Credem şi vă cerem în continuare acest lucru, chiar dacă asta înseamnă o simplă declaraţie, o simplă luare de poziţie, o simplă vorbă. Astăzi un antreprenor local, Octavian Creţu de la Romaqua, ne-a declarat despre cum este sprijinit capitalul local, capitalul vostru: pentru Nokia au facut autostradă, iar la noi au tras o linie continuă pe şosea ca să nu mai putem intra cu camioanele la fabrică.

Astăzi, la aniversarea a 16 ani, Ziarul Financiar vă întreabă: ne-am luat ţara înapoi, dar ce facem şi ce faceţi cu economia?

Noi vă propunem ce ar fi trebuit sa va propună liderii noştri de mult: România 5%.


Sorin Pâslaru, Redactor-Şef al Ziarului Financiar

Ziarul Financiar lansează astăzi in mod oficial proiectul România 5%. Suntem la o răscruce. La 25 de ani de la Revoluţie, neîncrederea în viitor este la un punct maxim.

Tinerii educaţi părăsesc ţara,  educaţia şi învăţământul sunt în faliment, cheltuim miliarde de euro pe infrastructură fără rezultat, investiţiile stagnează. Suntem un simplu furnizor de forta de munca slab calificata, iar din 10 milioane de persoane apte de muncă, doar 5 milioane sunt salariate.

Gradul de urbanizare este la 52%, neschimbat din 1990 încoace, iar 28% din populaţia activă este ocupată cu agricultura. Din 20 mld. euro fonduri structurale alocate pentru perioada 2007-2013, am atras doar 40%. Modernizarea întârzie.

După şase ani de la şocul crizei, ritmul de creştere economică este mediocru, de 1-2% pe an sau chiar stagnare. 

Noi spunem azi că dacă nu ne asumăm un ritm de creştere susţinut de 5% pe an pentru cel putin deceniu, speranţele de a atinge vreodată nivelul de trai din Occident se vor nărui. Oamenii nu vor mai avea răbdare şi ţara se va destrăma – întâi economic, apoi social şi politic.  

De aceea, avem o ultima şansă. Să punem la treabă resursele Romaniei – financiare, umane, imobiliare – pentru a ajunge la 5% creştere economică pe an.

Şi venim azi în faşa dumneavoastră cu un plan. Este planul vostru de fapt.  

Noi am creat o structură a proiectului, o matrice la care dumneavoastră sunteţi chemaţi să îi puneţi cărămizile.

Este vorba de cinci tipuri de acţiuni. Acţiuni de guvernanţă economică, acţiuni de capital, acţiuni de resurse umane, de fiscalitate şi pentru antreprenoriat.

La fiecare capitiol am descris situaţia actuală, am definit principiile de acţiune, iar din acestea au decurs măsuri efective. Pentru zece din aceste măsuri am estimat şi o evaluare a creşterii economice suplimentar aduse.

Au fost multe programe lansate în România, dar nici unul asumat de cea mai importantă publicaţie de business.

Noi, portavocea mediului de business, vă provocăm pe dumneavoastră liderii de business a acestei tări să vă asumaţi proiectul unei noi Românii. Vă provocăm să demonstraţi că România 5 % este posibilă.

Unde suntem azi la creştere economică? Să vedem graficul.Am pornit împreună cu Polonia în 1990 la 1.600$/capita, azi ei sunt peste noi la 15.000 $ per capita, noi la 9.000 $ per capita. Germania, la 45.000$/capita.

Din 1990 până în prezent, valuri de creştere şi de scădere, creşterea medie doar 2% pe an în România, plus 30% faţă de 1990 creştere reală. Polonia plus 100%, creştere medie anuală de 4%.

Aici suntem. Şi ce-i de făcut?

Am am pus pe masă ideile noastre şi am provocat reacţii. Găsiţi în suplimentul de azi ZF România 5% rezultatul muncii de până acum. Am decis că trebuie să pornim de la Harta de Business a României. Iat-o aici.

Occidentul  de-a pururi o Fata Morgana? Nu, spunem noi, dacă luăm următoarele măsuri. De exemplu, creşterea competenţei în administrare şi economie, care va aduce creşterea profitabilităţii în companiile de stat şi private, va contribui cu 0,2% din PIB la creştere.

Dublarea investiţiilor străine, eliberarea activelor îngheţate din economie prin listarea la bursă a tuturor companiilor de stat, scoaterea la vânzare a tuturor activelor imobiliare ale statului care stau astăzi nefolosite, investiţii în infrastructură, atragerea de fonduri europene.

Pentru educaţie avem o propunere specială - creşterea de cinci ori în 10 ani a numărului de absovenţi de IT&C şi software, astăzi de doar 7.000 pe an. Avem 100.000 de ingineri soft, ne trebuie 500.000. Nu avem nevoie decât de profesori bine plătiţi, de tablă şi cretă. Miza este să trecem de la sectorul terţiar –agricultură - la servicii cu valoare adăugată mare- IT - într-o singură generaţie.

Intensificarea exporturilor agroalimentare – agrobusiness-ul aduce azi la PIB mai multă valoare adăugată decât industria auto. Măsuri concrete, ţinte precise.

Economişti, antreprenori, directori de mari companii au venit în redacţia ZF, au consumat ore şi energie pentru a pune pe hârtie şi a structura acest proiect ambiţios. 

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO