Eveniment

Ce ne pregătesc aleşii: Proiectele importante care vor fi dezbătute din februarie în noua sesiune parlamentară. De la alegerile primarilor în două tururi, până la ameninţările cu moţiunea de cenzură, pensiile speciale şi autonomia Ţinutului Secuiesc

Ce ne pregătesc aleşii: Proiectele importante care vor fi dezbătute din februarie în noua sesiune parlamentară. De la alegerile primarilor în două tururi, până la ameninţările cu moţiunea de cenzură, pensiile speciale şi autonomia Ţinutului Secuiesc

Autor: Alexandru Costea

05.01.2020, 09:08 3270

Alegerea primarilor în două tururi şi eliminarea pensiilor speciale sunt cele mai aşteptate proiecte de lege în 2020. Lucrările Legislativului pe acestea vor fi reluate în noua sesiune parlamentară, care va începe pe data de 3 februarie.

Revenirea la alegerea primarilor în două tururi este susţinută de PNL, USR, PMP, ALDE şi Pro România. În schimb, UDMR şi PSD au respins această iniţiativă legislativă în trecut.

Premierul şi liderul PNL, Ludovic Orban, a declarat, la sfârşitul lui 2019, că proiectul pentru alegerea primarilor în două tururi va fi dezbătut, din nou, în Parlament, după 1 februarie. Potrivit acestuia, proiectul ar putea trece în Camera Deputaţilor cu 173 de voturi, cu 8 voturi mai multe decât este necesar.

Pe 16 octombrie, Senatul a respins propunerea legislativă a USR, care prevede revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin în cazul în care niciunul dintre candidaţi nu întruneşte majoritatea de voturi. Atunci, USR a criticat absenţa senatorilor PNL, ALDE şi Pro România de la vot şi de asemenea faptul că UDMR a votat respingerea proiectului alături de PSD.

În Parlament mai există două astfel de propuneri legislative, iniţiate de PNL şi PMP.

La mijlocul lunii trecute, PSD, prin vocea liderului regional Gabriel Zetea, anunţa că social-democraţii vor depune moţiune de cenzură doar dacă Guvernul îşi va asuma răspunderea pe modificarea legislaţiei electorale, respectiv pe alegerea primarilor în două tururi.

Şi UDMR a anunţat că nu exclude o moţiune de cenzură la adresa Cabinetului Orban, dacă Guvernul adoptă o OUG pentru revenirea la alegerea primarilor în două tururi.

Pe 18 decembrie, PNL, USR şi PMP au solicitat introducerea pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor proiectul privind alegerea primarilor în două tururi însă conducerea forului legislativ nu a aprobat cererea.

USR şi PMP au cerut în repetate rânduri Executivului să ia măsuri pentru revenirea la alegerile în două tururi pentru funcţia de edil, chiar să îşi asume răspunderea pe un astfel de act normativ, în condiţiile în care proiectele de lege privind acest subiect nu au fost adoptate decizional de Parlament, până în prezent.

În replică, Raluca Turcan a afirmat, pe 18 decembrie, că PSD nu îşi schimbă năravurile şi continuă să deturneze rolul Parlamentului şi să tergiverseze adoptarea unor proiecte importante. Vicepremierul a precizat că PNL ar putea fi pus în situaţia să îşi angajeze răspunderea pe alegerea primarilor în două tururi.

Cu toate acestea, până în momentul de faţă Guvernul nu a avut nicio acţiune privind o asumare a responsabilităţii pentru alegerea primarilor în două tururi.

Premierul Ludovic Orban a declarat, pe 20 decembrie, că sunt „câteva idei obsesive” şi el nu va face ceea ce a criticat la alţii, astfel că nu va da OUG pe acest subiect. În privinţa asumării răspunderii pe o astfel de iniţiativă, Ludovic Orban a spus că şi această procedură poate fi contestată din punct de vedere constituţional pe procedură.

Şi preşedintele Klaus Iohannis a declarat că îşi doreşte ca primarii să fie aleşi în două tururi de scrutin. Şeful statului a spus că dacă proiectele de lege pentru revenirea la alegerea primarilor în două tururi nu vor trece de Parlament, atunci Guvernul ar trebui să îşi asume răspunderea.

 

Pensiile speciale

Un alt subiect intens dezbătut la finalul lui 2019 se referă la eliminarea pensiilor speciale. Proiectul de lege se află în dezbaterea Camerei Deputaţilor, for legislativ decizional.

Proiectul PNL are în vedere eliminarea pensiilor de serviciu pentru mai multe categorii, printre care: deputaţi şi senatori, judecători şi procurori, personalul auxiliar de specialitare al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor, funcţionari publici cu statul special, funcţionari publici parlamentari, membrilor corpului diplomatic şi consular al României, membrilor Curţii Constituţionale şi a personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România. Indemnizaţiile speciale nu au fost eliminate în cazul militarilor şi poliţiştilor.

Dezbaterile din Comisia de specialitate au avut loc pentru ambele iniţiative privind eliminarea pensiilor, atât a PNL, cât şi a USR, însă raportul favorabil a fost dat pentru propunerea PNL.

Preşedintele Comisiei pentru Muncă, deputatul PSD Adrian Solomon a depus un amendament prin care indemnizaţiile de merit pentru sportivi şi artişti sunt eliminate. Acesta a criticat iniţiativele legislative ale PNL şi USR şi a declarat în timpul dezbaterilor din Comisie că "ori toţi suntem speciali, ori niciunul nu este special".

Pe de altă parte, liderul PSD, Marcel Ciolacu, s-a opus "categoric" eliminării indemnizaţiilor de merit pentru artişti şi sportivi.

Însă în şedinţa plenului din 18 decembrie, Camera Deputaţilor nu a supus votului proiectul de lege al PNL privind eliminarea pensiilor speciale.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că este de acord cu eliminarea pensiilor speciale, dar că unele categorii, precum militarii şi magistraţii, ar trebui să-şi păstreze acest drept.

Un alt proiect de lege, iniţiat de senatorul PSD Eugen Teodorovici, prevede impozitarea pensiilor între 7.000 şi 10.000 de lei cu 30% din sumă. De asemenea, proiectul prevede şi taxarea pensiilor mai mari de 10.000 de lei cu 50% din sumă.

Proiectul a fost adoptat de Senat în calitate de prim for legislativ sesizat. Senatorii au votat şi pentru ca pensiile speciale de peste 7.000 de lei ale şefilor de stat să fie impozitate.

Propunerea se află înscrisă pentru dezbateri la Camera Deputaţilor, care este decizională în acest caz.

 

Proiectul senatorului Şerban Nicolae care prevede obligaţia comercializării în România doar a telefoanelor mobile care au instalată aplicaţia STS pentru apelurile şi mesajele de urgenţă ar putea fi adoptat tacit de Senat. Termenul de adoptare s-a împlinit la data de 26 decembrie 2019.

Iniţiatorul susţine că proiectul îşi propune să introducă măsuri suplimentare pentru îmbunătăţirea localizării apelurilor şi mesajelor de urgenţă, precum şi pentru protejarea accesului la Serviciul naţional unic pentru apeluri de urgenţă (SNUAU).

O altă prevedere se referă la restricţionarea posibilităţii de a accesa Serviciul naţional unic pentru apeluri de urgenţă pentru persoanele care sună sau trimite mesaje în mod abuziv, fără a avea o problemă reală.

Actul normativ se află în procedură de urgenţă.

 

Proiectul prin care Ţinutul Secuiesc devine regiune autonomă cu personalitate juridică în României se află în consultare publică la Camera Deputaţilor, prim for sesizat.

Conform propunerii, limbile maghiară şi română vor fi folosite în instituţiile publice de cetăţenii domiciliaţi în Ţinutul Secuiesc. Iniţiativa mai prevede că statutul de regiune autonomă a Ţinutului Secuiesc poate fi desfiinţat numai printr-un referendum organizat în Ţinutul Secuiesc.

AFACERI DE LA ZERO