Miercuri, pe 15 mai, Institutul de Statistică va publica la ora 9 dimineaţa primele date semnal pentru PIB pe T1/2019, care ar putea să arate mai bine decât aşteptările, cu o creştere economică de peste 4% (T1/2019 vs T1/2018) datorită creşterii puternice a consumului din prima parte a anului ca urmare a majorărilor salariale şi o revigorare în construcţii pe fondul vremii bune din iarnă.
Din păcate industria, care are o pondere de 25% în economie, este într-o scădere puternică de ritm, de la o creştere de 8% spre o creştere de zero, din cauza încetinirii economice din Germania şi din Europa, zonă unde se duc aproape 80% din exporturile României.
Această creştere economică din T1/2019 vine însă cu o accentuare a dezechilibrelor macro – inflaţie, creşterea deficitului comercial, creşterea deficitului de cont curent, creşterea deficitului bugetar – care la un moment dat trebuie corectate, fie natural, de către piaţă, fie administrativ, prin măsuri guvernamentale.
Inflaţia este mare (în martie a fost de 4,03%) şi mai mari sunt şansele ca inflaţia să depăşească ţinta maximă a BNR, de 3,5% pe tot anul, decât să scadă sub acest nivel.
Aşteptările de creştere a salariilor susţin creşterea preţurilor şi, implicit, a inflaţiei.
Deficitul comercial, diferenţa dintre importuri şi exporturi, se măreşte din ce în ce mai mult, iar la finalul lui T1/2019 avem un deficit de 3,6 miliarde de euro, cu 37% mai mult decât anul trecut, şi cel mai mare deficit al primului trimestru din 2008 încoace.
Exporturile la T1/2019 au fost de 17,5 miliarde de euro, în creştere cu numai 3,2%, scăderea din industrie văzându-se cel mai bine, în timp ce importurile au crescut la 21,2 miliarde de euro, plus 7,4%.
Acest deficit comercial, care dacă ar urma traiectoria celui de anul trecut, ar duce la explozia la explozia deficitului de cont curent, care deja este o ameninţare externă la adresa României.
Deficitul de cont curent este din ce în ce mai greu acoperit din fonduri europene şi investiţii străine, iar pieţele externe abia aşteaptă să deraieze, pentru ca România să ajungă să plătească dobânzi mai mari la lei şi la euro, sau să se confrunte cu o creştere a cursului valutar leu-euro.
Deja România trăieşte cu un „cartonaş galben” din cauza deficitului bugetar, iar acum, scăparea de sub control a deficitului de cont curent va aduce, automat, un cartonaş roşu.
Nu ştiu cât ne ajută că avem o datorie publică, ca procent în PIB, mai mică decât în anii trecuţi pentru că pieţele nu se uită la acest lucru, ci la deficitul de cont curent şi sustenabilitatea finanţării lui.
În 2008, România avea o datorie publică de numai 10% din PIB şi tot am intrat în criză, fiind nevoie de împrumutul de la FMI de 20 de miliarde de euro.
Guvernul face eforturi să ţină deficitul bugetar sub control, dar execuţia bugetară la T1/2019 arată dezechilibrele din cadrul bugetului: cheltuielile cu salariile şi pensiile au explodat, salariile au o creştere de 30%, iar pensiile au un plus de 35%, în timp ce cheltuielile pentru investiţii au scăzut cu 20%.
Scăderea cheltuielilor cu investiţii loveşte în plin în businessul companiilor, în special în businessul companiilor româneşti, care trăiesc la limită în fiecare zi, şi care nu au acces la finanţare, nici externă, nici internă.
În martie refuzurile la plată au fost de 1,3 miliarde de lei, cât au fost în tot anul 2018.
Creşterea refuzurilor la plată arată că firmele stau prost cu lichiditatea, acesta fiind un semnal al degradării situaţiei economice şi al unui început de recesiune.
Situaţia refuzurilor la plată arată vulnerabilitatea businessului românesc.
Conform unei analize a CITR, în 2018, pentru prima dată, companiile importante din economie cu „febră”, care se află în distress, adică restructurabile şi insolvabile, au ajuns ca în 2018, la o pondere de 51% din totalul companiilor de impact, inversând pentru prima dată balanţa între companii sănătoase şi companii în dificultate.
Businessul din România este foarte polarizat, 4% din totalul companiilor concentrând 79% din business.
Restul de 96% din companii, ca număr, au o pondere de numai 21% în businessul din România.
CITR se aşteaptă ca din numărul companiilor cu impact, care au active de peste 1 milion de euro, ponderea celor cu probleme să crească şi mai mult.
„Ne aşteptăm la o polarizare mai adâncită decât în 2018. Companiile sănătoase vor performa tot mai bine, iar cele cu dificultăţi vor înregistra o înrăutăţire. O adâncire a deficitului de cont curent şi bugetar, şi cu presiune pe inflaţie, avem semnale că structura companiilor se va modifica printr-o creştere ca pondere a companiilor nerestructurabile şi a celor insolvabile”, spune CITR Group.
Miercuri vom „celebra” o nouă creştere economică datorită creşterii consumului.
Vom vedea ce vom celebra la sfârşitul anului şi în 2020.
