♦ Pe de altă parte, producţia industrială din România a scăzut cu 1,5%, dar creşterea valorii brute în comerţ a fost de doar 2,1%. Cum se explică?
Datele cu frecvenţă lunară, pe care economiştii le urmăresc pentru a vedea dinamica sectoarelor economice arată diferenţe mari faţă de evoluţia pe sectoare din comunicatul Institutului Naţional de Statistică despre evoluţia PIB. Spre exemplu, cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, cel mai important indicator pentru consumul privat, a crescut cu aproape 9% în 2024. Ca aport la valoarea adăugată din PIB, comerţul a adus, conform datelor INS, o creştere de 2,1%. Ce ne spune această diferenţă?
Este o diferenţă de calcul în cazul comerţului, explică Cristian Păun, profesor la Academia de Studii Economice din Bucureşti (ASE). Spre exemplu, la cifra de afaceri din comerţ sunt luate în calcul toate veniturile. La calculul PIB ajunge valoarea adăugată brută (VAB), care este cifra de afaceri din care se scad costurile cu materia primă sau subvenţiile.
„Valoarea adăugată brută ia în calcul mai multe elemente. Cifra de afaceri este o chestie mai simplă. Valoarea adăugată brută se calculează prin scăderea mai multor costuri sau subvenţii, deci este mai mică decât cifra de afaceri”, explică el.
