Eveniment

Ne trebuie un nou obiectiv major la care să ne raportăm cu toţii

Autor: Traian Terzianm

15.12.2010, 23:05 20

România nu are în acest moment un obiectiv strategic major lacare să se raporteze politic şi economic, cum a fost intrarea înNATO sau în UE, şi de aceea toate deciziile sunt pe termen scurt,pentru că nu se poate ajunge la un consens politic.

"Ne lipsesc aceste obiective strategice şi de aceea esteimportant să ne stabilim acum ca obiectiv aderarea la euro - monedaunică europeană", a menţionat Nicolae Idu, şeful reprezentanţeiComisiei Europene la Bucureşti, la seminarul "Redefinind Europa" cea marcat un deceniu de activitate pentru Institutul European dinRomânia, instituţie care ar trebui să ofere strategii naţionale dedezvoltare în context european celor aflaţi la putere.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, spune că indiferent dacă amputea să adoptăm sau nu euro în 2015, având în vedere contextuleconomic extrem de tensionat din Europa care face ca adoptarea săfie o ţintă puţin probabilă în acest moment, acest obiectiv trebuieasumat pentru a impune anumite ţinte economice care trebuieîndeplinite. Pe vremea când Isărescu era premier, în anul 2000, s-astabilit cu Comisia Europeană, respectiv cu şeful de atunci,italianul Romano Prodi, ca data de aderare a României la UE să fie2007. Isărescu spune că atunci exista un consens atât politic, câtşi la nivelul societăţii pentru această aderare, de aceea lucrurileau mers mai uşor.

Preşedintele Traian Băsescu a anunţat că la începutul anuluiviitor se va stabili ţinta pentru aderarea la euro.

În contextul crizei economice actuale, când diferenţele dintreţările bogate şi sărace ale Europei ies tot mai mult în evidenţă,mulţi economişti, analişti şi politicieni pun în discuţieviabilitatea proiectului Uniunii Europene şi a monedei euro - dacăpoate rezista în forma actuală în care se pompează sute de miliardede euro în Grecia sau Irlanda pentru a nu intra în faliment.

"Nimic nu este mai stimulativ decât o criză pentru a determinaschimbări importante. UE este o construcţie care şi-a pierdut dinviteză. Adoptarea euro şi-a îndeplinit promisiunile, dar în spateexistau divergenţe naţionale mari", a menţionat Aurelian Dochia,analist economic. El spune că adoptarea euro a adus pentru ţărilemembre o scădere a inflaţiei până la o medie anuală de 2% faţă de3% în deceniul anterior şi 5% în anii '80. Dobânzile au scăzut la5% pe an faţă de 9% înainte şi 12% în anii '80, iar preţurileproduselor au început să varieze într-o marjă foarte îngustă de lao ţară la alta. Daniel Dăianu, fost ministru al finanţelor şi unuldintre cei mai cunoscuţi economişti români, spune că această crizăa obligat băncile centrale să devină împrumutători de ultimăinstanţă, iar statele să cadă prizoniere marilor bănci private. Eladaugă că stabilitatea preţurilor nu garantează stabilitateafinanciară şi dă că exemplu Irlanda: "O economie bună a fost pusăpe butuci de un sistem bancar agresiv".

Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, susţine căactuala criză nu este a capitalismului, ci este un eşec aladministratorilor - politicieni, reglementatori şi băncicentrale.

Prin faptul că au fost nevoite să salveze bănci private şi săfinanţeze deficitele statelor, băncile centrale au ajuns să fieadministratorii politicii fiscale în detrimentul celei monetare.Iar de aici până la pierderea independenţei nu este decât un pas, amenţionat Croitoru. Dăianu, care a fost şi euro-parlamentar, spunecă România trebuie să se pregătească pentru zona euro, dar "zonaeuro trebuie mai întâi să fie reparată". Acesta menţionează căRomânia are un mare avantaj faţă de statele slabe din UE (Grecia,Portugalia - de exemplu) pentru că îşi poate folosi monedanaţională. Dar în acelaşi timp, dacă nu se operează o restructurarea cheltuielilor bugetare, România nu va avea nicio şansă. "Trebuiesă avem obsesia productivităţii pentru a rezista în euro", amenţionat acesta.

În plin boom economic mondial criza financiară apărută în varaanului 2007 în Statele Unite a lovit toate economiile vechi - SUAşi Europa şi a adus în prim-plan marile ţări emergente - China şiIndia care reuşesc să facă produse la costuri incredibil de mici,dar plătindu-şi angajaţii doar la o fracţiune din cât câştigăeuropenii sau americanii. În România criza a şters în doi aniaproape 30 mld. euro din economie şi a trimis în insolvenţă afaceriprivate de 11 mld. euro. De nouă trimestre, România se chinuie săiasă din recesiune, iar previziunile pentru anul viitor sunt lalimită.

Putea fi prevenită această criză astfel încât să fie mai binepregătită. "Aspectele legate de o nouă greşeală a UE au fostgenerate de criză. De ce economiştii nu au văzut criza? Însăşiregina Angliei a întrebat asta, deci prin urmare criza nu poate fiprevenită, la fel ca la seismologie, unde putem afla de cutremur,dar asta după ce s-a întâmplat sau în cel mai bun caz cu un minutînainte", explică Moisă Altăr, profesor la Academia de StudiiEconomice din Bucureşti.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO