Nebuloasa bugetului pentru Sănătate: spitalele sunt finanţate din trei direcţii – Ministerul Sănătăţii, Casa de Asigurări şi consiliile locale. Banii care ajung anual în Sănătate sunt greu de urmărit în condiţiile în care un spital primeşte finanţare din mai multe surse

♦ În România sunt 367 de spitale de stat, dintre care majoritatea se află în subordinea directă a primăriilor sau a consiliilor locale.

Structura finanţării Sănătăţii din România nu arată clar câţi bani intră anual în sistemul sanitar, în contextul în care spitalele de stat primesc bani din trei surse, cu câteva direcţii importante de cheltuire a sumelor – Ministerul Să­nă­­tăţii pentru investiţii punctuale, Casa Naţională de Asigurări pentru plata salariilor şi medicamente, autori­tăţile lo­cale pentru investiţii majore şi apara­tură.

Astfel, discuţiile despre bugetul acordat Sănătăţii în 2021 şi ce se întâmplă în mod real cu banii alocaţi domeniului sanitar se desfăşoară într-un haos dat de lipsa centralizării unităţilor medicale. Deşi primesc bani din trei surse, în continuare spitalele de stat din România sunt adevărate focare de infecţie pentru pacienţi, au numeroase lipsuri, de la echipamente la materiale sanitare şi medicamente.

Ziarul Financiar a analizat bugetele câtorva spitale judeţene, aflate în subordinea consiliilor locale şi de unde a reieşit faptul că mai bine de jumătate din cheltuielile spitalului au mers spre plata salariilor, investiţiile în aparatura medicală, resurse materiale fiind oprite deseori de birocraţie. În plus, anchetele din câteva unităţi medicale au arătat cum banii au fost prost gestionaţi şi cheltuiţi, iar medicii şi pacienţii nu au avut acces la echipamente performante. Un exemplu a fost cazul Spitalului Universitar din Bucureşti, unde un aparat RMN (rezonanţă magnetică nucleară) de 200.000 de euro cumpărat în 2014 a stat trei ani în cutie.

Banii care au intrat an de an în unităţile publice nu se văd însă în calitatea mai bună a actului medical. Spitalele au bugete de sute de milioane de lei, din surse multiple, însă în conti­nuare serviciile medicale nu se ridică la standardele cerute de pacienţi.

Inclusiv autorităţile îşi pasează răspunderea cu privire la finanţarea unor spitale, cum este cazul Spitalului de Urgenţă Floreasca, cel de Arşi, cel de Oftalmologie şi Spitalul de Copii „Gri­gore Alexandrescu“, aflate pe raza sectorului 1 din Bucureşti. Primarul secto­rului 1 Clotilde Armand a anunţat că aceste patru spitale trec în administraţia Primăriei Generale a Bucureştiului. Primarul Capitalei Nicuşor Dan a precizat că poate prelua spitalele dacă li se asigură finanţarea. Astfel, în acest ping-pong, la mijloc sunt patru dintre cele mai importante unităţi medicale din Bucureşti, spitale cu mii de paturi şi zeci de mii de pacienţi zilnic.

Şi bugetul Sănătăţii a aprins spiritele în guvernul Cîţu, după ce ministrul sănătăţii Vlad Voiculescu şi-a arătat nemulţumirea privind bugetul mic acordat Sănătăţii în 2021. „Nu poţi ieşi în spaţiul public şi să spui că sunt bani mai puţini pentru Sănătate“, a spus prim-ministrul Cîţu, precizând totodată că bugetul nu a fost bine citit. Anul 2021 aduce noi tăieri la bugetul Ministerului Sănătăţii, care va primi cu 11% mai puţini bani faţă de anul 2020, adică 17,5 mld. lei.