Eveniment

Nemulţumirile Comisiei Europene după patru ani de acord: reforma companiilor de stat, sistemul sanitar, şomajul tinerilor şi absorbţia fondurilor UE

Nemulţumirile Comisiei Europene după patru ani de...

Autor: Claudia Medrega

23.07.2013, 21:09 480

Din peste 40 de angajamente incluse în ultimul acord, Comisia a stabilit că mai mult de o treime sunt neîndeplinite sau doar parţial îndeplinite. Specialiştii de la Bruxelles au elaborat un raport de 130 de pagini în care analizează ultimele două acorduri cu România, din perioada 2009 - 2013. Cea mai mare parte a raportului analizează evoluţia reformelor structurale fără de sfârşit (din sănătate, energie, transporturi, piaţa muncii şi companiile de stat) şi politica fiscală.

Rata ridicată a şomajului în rândul tinerilor, absenţa unor politici eficiente privind piaţa muncii sunt alte surse de nemulţumire ale Comisiei. De asemenea, deteriorarea calităţii activelor bancare continuă să îngrijoreze executivul de la Bruxelles. În particular, CE recomandă actualizarea mecanismului de lichidare a băncilor, în linie cu noile reglementări europene.

În acelaşi timp, Comisia avertizează că România afişează încă cea mai mică rată de absorbţie din UE a fondurilor structurale şi de coeziune, din cauza lipsei de prioritizare şi a capacităţii administrative slabe.

România a continuat să facă apel la ancora finanţatorilor externi (Comisia Europeană, FMI, Banca Mondială) pentru a-şi asigura credibilitatea pe pieţele externe, însă relansarea economiei a rămas firavă, privatizările au fost tergiversate, termenele stabilite pentru selecţia managerilor privaţi au fost mult decalate, iar reformele structurale sunt întârziate. Pe de altă parte, România a experimentat ajustări dramatice, concretizate în disponibilizări, tăierea salariilor bugetarilor şi majorarea TVA la 24%. Iar companiile de stat au continuat să înregistreze pierderi uriaşe şi să genereze arierate.

Programele au fost un succes pentru reinstaurarea stabilităţii macroeconomice şi financiare, însă reforma companiilor de stat rămâne incompletă, consideră Comisia Europeană.

În România sunt peste 900 de companii de stat care realizează 9% din PIB şi cumulează 10% din forţa de muncă salariată. Companiile de stat domină sectoare-cheie, precum energia şi transporturile. Arieratele companiilor de stat, care reprezintă 96% din totalul arieratelor din sectorul public, au fost reduse la jumătate în timpul programelor, ajungând la sfârşitul lunii mai 2013 la 2% din PIB, se arată în raport.

Comisia aminteşte că eforturile de restructurare a companiilor de stat au avut un „succes limitat“. „Managementul privat“ a fost implementat la unele companii de stat, însă în unele cazuri a durat foarte puţin, în timp ce în alte situaţii există indicii că au prevalat considerentele politice asupra celor profesionale.

Scandalul de la Tarom, unde directorul general, Christian Heinzmann, a fost presat să plece chiar de consiliul de administraţie care l-a numit, este sugestiv pentru lipsa de eficienţă a proiectului „management privat în companii de stat“.

Partenerii internaţionali au presat guvernul să avanseze privatizările, însă rezultatul nu a fost decât încropirea unor procese de vânzare în grabă, improvizate, astfel că statul nu a reuşit să atragă investitori internaţionali de anvergură.

Comisia Europeană recunoaşte că vânzarea de participaţii în companiile de stat a avut un succes foarte limitat. De la începutul celui de al doilea program, în anul 2011, două pachete minoritare de 15% în companiile de stat, care erau deja listate la bursă, au fost vândute, iar statul a păstrat controlul majoritar.

Privatizarea Poştei Române a eşuat în primăvara acestui an în condiţiile în care nu a existat niciun investitor interesat, fiind din nou amânată. CFR Marfă a avut în final o singură ofertă, dar rămâne să fie achitat preţul.

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 24.07.2013

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO