Retragerea investitorilor străini, care cumpăraseră în primăvarălei pentru a-i plasa în titluri de stat româneşti, a readus euro lanivelurile din decembrie trecut. BNR a calculat ieri un curs de4,2838 lei pentru un euro, cu 5,66 bani sau 1,3% peste nivelulprecedent.
Dealerii vorbesc despre cumpărări agresive de valută, jucătoriicare pariaseră pe întărirea leului după decizia Fitch de săptămânatrecută fiind acum forţaţi să îşi închidă poziţiile în pierdere.BNR nu a intervenit pe piaţă deocamdată, lăsând cursul să urceliber.
"Am învăţat înainte de criză că nu suntem o insulă şi suntemcumva afectaţi de ce se întâmplă în Europa. Italia şi Spania sunt oproblemă mare pentru Uniunea Europeană, sunt a treia şi respectiv apatra între marile economii europene. Dar dacă discutăm deîngrijorări, nu trebuie să uităm că România era văzută acum doi anica «Argentina de pe Dunăre». Am fost pedepsiţi, puşi la colţ, darne-am făcut temele şi ne-am revenit", spune Lucian Anghel,economistul-şef al BCR, cea mai mare bancă locală.
Italia este al doilea partener comercial pentru România, aabsorbit o mare parte din muncitorii plecaţi în străinătate, iarUniCredit şi IntesaSanpaolo, cele mai mari grupuri financiare dinPeninsulă au operaţiuni pe plan local. UniCredit Ţiriac Bank este aşaptea bancă locală, cu o cotă de piaţă de aproape 6%, în timp ceIntesaSanpaolo este un jucător de talie medie.
"În România, efectele vin prin contagiune şi nu sunt legate defundamente, care de altfel arată spre o îmbunătăţire aperspectivelor economiei locale. Însă pentru că forţele pieţeilocale sunt mult mai mici decât forţele pieţelor europene care nuiau în seamă fundamentele, România este afectată de ceea ce seîntâmplă pe plan extern. Evoluţia Bursei şi a monedei naţionale dinurmătoarele luni va depinde de ceea ce se întâmplă pe pieţeleexterne. Dacă la nivel european va fi luată o decizie înurmătoarele zile, mă aştept să se mai elibereze din presiunea pecurs şi piaţa de acţiuni", spune Dragoş Neacşu, preşedintelesocietăţii de administrare a investiţiilor Erste AssetManagement.
Lucian Anghel consideră de asemenea că nu putem vorbi de unefect important asupra economiei locale, nici din punctul de vedereal remiterilor, care tocmai dau semne de redresare, nici din punctde vedere financiar.
"Competiţia în sistemul bancar este foarte mare - sunt multebănci care se luptă să devină a treia bancă din sistem, şi aucapitaluri de naţionalităţi diferite. România are nevoie mai multde proiecte de anvergură care să fie finanţate, asta ar trebui săne preocupe mai mult decât ce se întâmplă în străinătate", spuneAnghel.
Pe plan internaţional, investitorii au început să se teamă căItalia şi Spania vor ajunge într-o postură similară cu a Greciei,care nu îşi mai poate plăti datoria publică enormă.
Pieţeledin regiunea Europei de Sud-Est, unde investitorii italieni, ca şicei greci, au o prezenţă importantă, au fost lovite din plin.Zlotul polonez a pierdut peste 2% în faţa euro de la sfârşitulsăptămânii trecute, cursul revenind peste pragul de 4 zloţi/euro,deşi Ministerul de Finanţe a vândut în piaţă o parte din sumele îneuro obţine prin atragerea de fonduri europene. Şi forintul maghiara înregistrat deprecieri, dar de mai mică amploare.
"Reacţia pieţelor financiare la o posibilă criză a datorieipublice a Italiei şi Spaniei este exagerată şi se datoreazănervozităţii în exces a investitorilor. Această nervozitate înexces a fost cauzată de întârzierea unor mesaje clare, concrete şicomune din partea principalilor factori de decizie de la niveleuropean privind implementarea unor soluţii pe termen mediu şilung. Pieţele exagerează şi cer luarea unei decizii în următoarelezile, şi penalizează faptul că instituţiile europene au pierdutprea mult timp în luarea unei decizii pe termen lung", mai spuneDragoş Neacşu.
La rândul său, Anghel spune că Italia şi Spania nu pot fi puseîn acelaşi tipar cu Grecia, care are economia susţinută aproapeexclusiv de turism.
Investitorii se tem însă că Italia nu va mai putea să facă faţăunei eventuale creşteri a cheltuielilor cu dobânzile la datoriapublică enormă, în condiţiile în care economia creşte extrem delent, ceea ce înseamnă că şi veniturile bugetare urcă preaîncet.
Guvernul italian a venit deja cu un plan de ajustare, careprevede atingerea echilibrului fiscal până în 2014, care a fostînsă privit cu rezerve de către pieţe. Italia are un Produs InternBrut (PIB) de 1.549 miliarde de euro, iar datoria publică urcă la119% din PIB.
Spania are o economie de 1.063 de miliarde de euro, iar datoriapublică este de 60% din PIB. Spre comparaţie, România are un PIB de122 de miliarde de euro, iar datoria publică ajungea la 31% din PIBla sfârşitul anului trecut.
Leul a pierdut toată aprecierea dinprimăvară
Euro a urcat pe piaţa valutară interbancară până la un vârf alultimelor şapte luni de 4,2950 lei în prima parte a şedinţei detranzacţionare de ieri, pe fondul cumpărărilor masive de valută dinpartea jucătorilor care şi-au închis poziţiile pe leu.
"Cei care au vândut valută după ce Fitch a îmbunătăţit rating-ulRomâniei şi-au închis acum poziţiile în pierdere. Am pornit pevolume foarte mici şi nu găseai în piaţă vânzători de valută, însăulterior lucrurile s-au mai calmat", a comentat un dealer.
În partea a doua a zilei euro s-a stabilizat la Bucureşti la4,2850 lei, după ce şi pe plan internaţionale investitorii au fostîncurajaţi de rezultatul pozitiv al unei emisiuni de titluri destat ale Italiei.
Dealerii evită să dea acum ţinte de curs, având în vedere gradulridicat de incertitudine, însă nivelul de 4,3 lei pentru un euros-ar putea dovedi o rezistenţă importantă. "După surpriza plăcută ainflaţiei de luni, este posibil ca BNR să nu intervină pentru acontracara o depreciere a leului", consideră analiştii INGBank.
Franculelveţian a sărit cu 3% într-o zi
Francul elveţian a făcut ieri un salt spectaculos, urcând lacursul BNR cu 11,79 bani sau 3,2%, până la un nou vârf istoric, de3,6921 lei. Cei care au credite în franci elveţieni primesc astfelo nouă veste rea. Francul este acum cu 75% mai puternic decât eraîn 2007-2008, când mai multe bănci locale îşi tentau clienţii cucredite în această monedă.
BNR calculează indirect cursul francului, în funcţie decotaţiile euro/franc de pe pieţele internaţionale, respectivleu/euro de la Bucureşti. Saltul de ieri a fost alimentat şi deaprecierea francului elveţian faţă de euro, până la un nou maximistoric, de 1,15 franci/euro.
De la lansarea euro şi până în 2010 cursul mediu a fost de 1,5franci pentru un euro. Deşi toată lumea se aşteaptă ca apreciereafrancului să fie doar temporară, iar cursul să urce odată cucalmarea pieţelor financiare, nimeni nu poate spune când se vareveni la nivelurile de dinaintea crizei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
