Nicuşor Dan, candindat independent la alegerile prezidenţiale, se îndreaptă către o victorie electorală în turul al doilea. După numărarea a 10,2 milioane de voturi, Nicuşor Dan are 890.000 de voturi avans în faţa lui George Simion, obţinând 54,33% din voturi.
Nicuşor Dan s-a născut în 1969, la Făgăraş, şi a fost considerat un copil-minune al matematicii româneşti. A urmat Liceul „Radu Negru“ din oraşul natal, iar în anii '80 s-a remarcat la nivel internaţional: a câştigat de două ori medalia de aur la Olimpiada Internaţională de Matematică, în 1987 şi 1988.
În 1992 a plecat în Franţa, unde a studiat la École Normale Supérieure din Paris, iar ulterior şi-a obţinut doctoratul în matematică la Université Sorbonne Paris Nord. A revenit în România în 1998 şi s-a angajat ca cercetător la Institutul de Matematică al Academiei Române, funcţie echivalentă unui cadru didactic universitar.
Tot atunci a fondat Şcoala Normală Superioară din Bucureşti, după modelul Ecole Normale din Franţa, un masterat de matematică sponsorizat de firme private, unde predau matematicieni români cu doctorate obţinute la facultăţi din străinătate.
Intrarea sa în spaţiul public s-a făcut prin activism civic: în anii 2000 a devenit cunoscut pentru lupta împotriva abuzurilor urbanistice din Capitală. Această activitate a dus, în timp, la formarea Uniunii Salvaţi Bucureştiul (USB), transformată apoi în USR – partid pe care l-a condus o vreme.
În 2012 şi 2016 a candidat fără succes la Primăria Bucureşti, pe care a ajuns să o cucerească în 2020.
În 2017, a părăsit USR, în urma unei divergenţe interne legate de poziţionarea partidului faţă de referendumul pentru redefinirea familiei în Constituţie.
De-a lungul timpului, Nicuşor Dan a fost acuzat că este lent în decizii. De exemplu, a modernizat parcul Cişmigiu, dar după o lungă perioadă de timp, a introdus benzi de autobuz, dar puţine. Pistele pentru biclişti sunt aproape inexistente.
În calitate de primar general al Bucureştiului (din 2020), Nicuşor Dan a mizat pe imaginea de independent şi a evitat în general asocierea cu partidele. Ca aspirant la Cotroceni, îşi conturează un profil orientat spre reforme administrative şi economice: promite digitalizarea ANAF, combaterea evaziunii fiscale, susţinerea domeniilor emergente (AI, securitate cibernetică, semiconductori), investiţii în agricultură şi irigaţii şi o analiză riguroasă a cheltuielilor publice.
