Eveniment

Noi am adoptat legea PPP, acum privaţii să vină cu banii! Dacă asta este abordarea, este o greşeală

Noi am adoptat legea PPP, acum privaţii să vină cu banii! Dacă asta este abordarea, este o greşeală

Autor: Iulian Anghel

11.05.2011, 23:54 1219

Parteneriatul Public-Privat (PPP) nu înseamnă că Guvernul punela dispoziţie un teren şi apoi stă cu mâinile în sân şi aşteaptă cainvestitorii să vină cu banii, să realizeze proiectul şi apoi săîmpartă beneficiile cu statul, deşi o bună parte dintreresponsabilii guvernamentali chiar asta cred.

"Este o eroare de percepţie. În foarte puţine cazuri în viaţareală statul pune amplasamentul la dispoziţie şi apoi aşteaptă.Dacă asta este abordarea, este o greşeală. PPP presupune finan­ţareguvernamentală, garanţii guvernamentale sau finanţări indirecte.PPP înseamnă mult mai mult decât executarea unei idei, presupuneîmpărţirea riscurilor. Ca investitorul să-şi asume întreg riscul artrebui să ai o capodoperă de proiect, extrem de tentant, dar nusunt pe toate drumurile astfel de proiecte", spune Florian Niţu,managing partener al casei de avocatură Popovici Niţu &Asociaţii, specialist în parteneriate public-private.

Guvernul a aprobat recent o listă de 17 proiecte majore(autostrăzi, baraje, poduri) pe care doreşte să le construiască înparteneriat public-privat în urma modificării legii PPP prinordonanţă de urgenţă luna trecută. Cum doreşte Guvernul să atragăinvestitorii în aceste proiecte de zeci de miliarde de euro?

Secretarul de stat în Ministerul Mediului Marin Anton a explicatieri la seminarul "Săptămâna responsabilităţii - Responsabilitateasocială a companiilor" filosofia Guvernului: "Guvernul şi-a făcuttreaba. Acum trebuie să vină la Guvern proiectele de la privat.Trebuie să vă folosiţi de cadrul legal pe care ţara şi Guvernul vile-a pus la dispoziţie. Dorim ca implicarea statului să fie cât maimică. Partea legislativă şi de concept sunt gata de start. Estedatoria companiilor să-şi dezvolte businessul, pentru că din astacâştigaţi bani".

Nimic mai fals, crede Florian Niţu.

"Întâi trebuie să vezi câţi investitori ai. Trebuie să ai apoiresurse. Dacă ai avea un PPP în colectarea unei taxe, să spunem,este posibil ca Guvernul să nu vină cu niciun ban, pentru că deaici nu poate ieşi decât profit. Dar să-ţi imaginezi că faci uncanal navigabil (canalul Bucureşti-Dunăre este inclus în cele 17proiecte aprobate de Guvern pentru a fi realizate în PPP - n.n.) şică investitorul privat finanţează integral proiectul şi apoiîmparte cu tine, statul, beneficiile - 50 la 50 sau 30 la 70 - esteo iluzie", spune Niţu.

Cum poate veni Guvernul cu bani, de vreme ce, constrâns derigorile bugetare, ar vrea să se implice cât mai puţin în astfel deproiecte?

Niţu dă ca exemplu recenta dispută din Franţa între preşedinteleNicolas Sarkozy şi investitori referitoare la construcţia canaluluiParis - Pas-de-Calis. Ea este următoarea: Sarkozy susţine că vaface acest canal care costă 3,5 mld. euro cu bani privaţi, în vremece investitorii spun că aşa ceva este imposibil. Sarkozy afirmă căel se poate realiza cu banii altora decât ai statului, pentru căeste rentabil. Investitorii spun că nu-şi pot recupera investiţiileîntr-un timp rezonabil. Probabil că aşa cum stau lucrurile acum,acest canal nu se va face niciodată şi aşa riscă şi România să facăcu proiectele sale, dacă Guvernul nu alocă bani, sugereazăNiţu.

De altfel, în istorie, există parteneriate public-private caresunt monumente de eşec. Primul dintre ele este chiar tunelul de subCanalul Mânecii. Investiţia trebuia recuperată în 30 de ani, dar înritmul în care este exploatat tunelul investiţia va fi recuperatăundeva într-un orizont de 150 de ani. Din acest motiv investitoriinu-şi asumă singuri întreg riscul, arată Niţu.

Anul trecut presa britanică califica drept un eşec de proporţiiplanul fostului premier Tony Blair de a realiza investiţii înparteneriat public-privat.

Florian Niţu spune că PPP-urile "prind" în ţările care îşi facinfrastructura de la zero şi în cele în care nu sunt reglementăristricte care să pună problema fie a perturbării concurenţei, fiecea a ajutorului de stat.

"PPP este o structură juridică complexă. Trebuie să ţii seama demulte constrângeri, în afară de situaţia în care nu pui ladispoziţie decât amplasamentul. Orice tratament fiscal poate ficonsiderat ajutor de stat, care este limitat de normele UE. Oricândse poate crea o înţelegere pe verticală care perturbeazăconcurenţa. Era mai bine dacă făceam PPP-uri în urmă cu 20 de ani,când nu trebuia să ţinem seamă de aceste reglementări sau cel puţinnu eram penalizaţi pentru încălcarea lor. Dar atunci nu ştiam cumsă procedăm. Acum am mai învăţat, dar trebuie să ţinem seamă deaceste constrângeri. Oricum, eu cred că la 21 de ani de când amintrat în capitalism este vremea să ne apucăm de aceste proiecte",spune Niţu.

Guvernul a modificat în aprilie legea PPP prin ordonanţă deurgenţă, iar Niţu consideră că ultimul act normativ a corectatfoarte multe din lipsurile legii care fusese adoptată anul trecut.De altfel, legea a fost modificată la cererea Uniunii Europene,care considera că ea încalcă normele UE. Una dintre prevederileincriminate, anume garanţia de 2% cerută investitorilor carecontestau un PPP, a fost eliminată în urma modificării legii. Înschimb, Executivul a decis să oblige firmele aflate în situaţia demai sus la plata unei sume fixe şi a unei cote de până la 1% dinvaloarea contractuală.

AFACERI DE LA ZERO