♦ Colegiile naţionale, care deja organizează propriile admiteri la gimnaziu, ar putea să organizeze şi admiterea la liceu, potrivit proiectelor noilor legi ale educaţiei ♦ Ce şanse mai au elevii din medii defavorizate sau cei care nu fac meditaţii cu profesorii de la liceele respective?
La fel cum România este ruptă în două din punct de vedere economic, este ruptă şi în ceea ce priveşte educaţia. O privire în sistemul de învăţământ preuniversitar arată că disparităţile sunt aceleaşi: la sate şi în oraşele mici şcolile se luptă să strângă clase de 10-15 copii, în Bucureşti şi în oraşele mari şcolile bine cotate îngrămădesc câte 40 de copii în clasă deşi există o lege care prevede un număr maxim de 25 de copii.
„Modul în care se face repartizarea (elevilor din învăţământul preuniversitar – n. red.) este, într-adevăr, lucrul la care cred că este nevoie de o mai mare atenţie. Personal, nu sunt pentru examenele de admitere cu subiecte făcute în colegii, pentru că, în felul acesta, vom promova în continuare sistemul de meditaţii. Accesul copiilor din zone dezavantajate este îngrădit”, spune Diana Certan, preşedintele Coaliţiei pentru Educaţie, organizaţie formată din 10 ONG-uri.
Nu este niciun secret faptul că în Bucureşti există adrese din proximitatea şcolilor bune, cu zeci de familii care domiciliază în acelaşi loc pentru a înscrie copilul la şcoala dorită. Sistemul de educaţie actual permite ca încă de la clasele primare învăţătorul de la clasă să meargă după terminarea orelor la afterschool-ul privat de vizavi, unde părinţii plătesc şi unde nu toţi copiii de la clasă au acces. Este prima ruptură. Cei care îşi permit din punct de vedere financiar lucrează „cu doamna” şi la afterscool-ul privat, iar asta se vede apoi la clasă.
Modelul „autonomiei” liceelor, cu subiecte de examen alese de fiecare liceu în parte, model inclus acum în proiectul România Educată, este deja testat în oraşele mari încă din gimnaziu. Un copil de clasa a patra care vrea să ajungă la gimnaziul unui liceu bun va susţine teste la limba română şi la matematică, teste concepute de profesorii din acel liceu pentru a fi admis în clasa a cincea. Sunt cei care fac meditaţii cu profesorii din şcoala respectivă avantajaţi? Poate răspunde vreun astfel de gimnaziu care este ponderea copiilor meditaţi în totalul celor admişi? Acum, prin noile legi ale educaţiei, acest sistem ar putea ajunge şi în admiterile pentru colegiile naţionale.
6% din PIB pentru educaţie rămâne o utopie
Ministerul Educaţiei, condus de ministrul Sorin Cîmpeanu, a lansat în dezbatere publică proiectele pentru noile legi ale educaţiei. Potrivit documentelor, pe zona de educaţie preuniversitară, alocarea suplimentară de fonduri ar fi de 11 mld. de lei în 2023 şi astfel s-ar ajunge la 3,5-4% din PIB alocat educaţiei. Este bine să crească, dar este încă sub procentul de 6% din PIB, obligatoriu printr-o lege din 2011.
„De când au ieşit legile sunt multe voci şi multe argumente pro şi contra pentru anumite măsuri, dar ceea ce noi salutăm este intenţia de a ţinti 6% din PIB pentru educaţie. Aceasta este marea greutate, provocarea cea mai mare“, mai spune Diana Certan.
Din 2011 este în vigoare legea de a aloca 6% din PIB pentru educaţie. Anual, legea este însă fentată de guverne, prin diferite tertipuri juridice. În 2022, de exemplu, bugetul Ministerului Sănătăţii a fost de 32 de miliarde de lei, adică aproximativ 3% din PIB, la jumătate faţă de cât ar fi trebuit să fie alocarea.
„Momentan avem în jur de 3% din PIB, dar e cumva timpul pentru clasa politică să înţeleagă unde suntem. Noi momentan vorbim de un analfabetism funcţional de 44%. Acest procent era înainte de pandemie, mă aştept ca în primăvară anului viitor să avem alte scoruri mai înalte. La fel, dacă ne uităm pe abandonul şcolar, suntem campioni”, mai spune părere Diana Certan.
Proiectul de lege nu prevede însă alocarea de 6% din PIB pentru educaţie în 2023.
Creşterea prevăzută pentru sistemul educaţional preuniversitar este de 11 mld. de lei anul viitor, din care 5 miliarde de lei vor merge către salariile profesorilor.
11 mld. de lei înseamnă o creştere de sub 1 punct procentual din PIB.
În 2024 creşterea bugetului educaţiei ar urma să fie de 27 mld. lei, adică 1,6% din PIB-ul prognozat pentru 2024.
„Este un moment crucial şi clasa politică trebuie să găsească soluţia şi să identifice sursele de finanţare. Ştim că 25% din aceste creşteri vor merge către salariile profesorilor debutanţi, ceea ce este o măsură extraordinar de bine venită”, mai spune Diana Certan.
