Eveniment

Noua normalitate? Datoria publică stă de 3 luni la peste 50% din PIB, un nivel altădată de neînchipuit. Datoria publică a crescut cu 18 miliarde de lei de la începutul anului, dar în martie a scăzut cu circa 3 mld. lei

Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România: Deprecierea leului ar creşte valoarea în lei a datoriei în valută şi ar duce implicit la creşterea ponderii în PIB a datoriei.

Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România: Deprecierea leului ar creşte valoarea în lei a datoriei în valută şi ar duce implicit la creşterea ponderii în PIB a datoriei.

Autor: Răzvan Botea

20.05.2022, 08:30 368

Statul român se finanţează la cel mai mare cost din regiune.

Datoria publică a României a ajuns în martie la aproape 594 mld. lei, în scădere faţă de cele 597 mld. lei, cât era datoria în februarie 2022, dar la un plus de 18 mld. lei faţă de începutul anului. Astfel, de 3 luni datoria publică a trecut peste 50% din PIB-ul României din 2021, un nivel, de altfel, de neconceput în 2019, când, pentru o economie ca a României, limita datoriei publice ca nivel în PIB era considerată la maxim 40-45% din PIB. Dincolo de acest prag, economiştii spuneau că datoria publică devine mai degrabă o povară pentru creşterea economică decât un ajutor. Ce s-a schimbat?

„Investitorii se uită totuşi la nivelul datoriei publice în PIB. Dacă ne uităm la prima de risc pentru România, a crescut substanţial. La alte ţări creşterea este foarte mică sau spre zero. Acum, 60% din PIB este pragul datoriei publice pentru a accede la zona euro, însă un nivel de 50% vedem că face mai dificilă finanţarea”, spune Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România, asociaţia analiştilor financiari.

Prin urmare, România se împrumută la cele mai mari dobânzi din regiune. De exemplu, randamentul obligaţiunilor de stat cu maturitate la 10 ani, barometrul pentru costul de finanţare al unei ţări, era ieri la peste 8% în România - cel mai mare din regiune. Spre comparaţie, Ungaria se împrumuta pe 10 ani la dobânzi de 7,4%, Polonia la 6,6%, iar Bulgaria la 1,6%.

„Dacă nu era inflaţia mare, creştea şi mai mult datoria publică în PIB. Practic, inflaţia a menţinut-o în jurul a 50%, altfel creştea şi mai mult. Trendul este de creştere, pentru că deficitul bugetar încă este ridicat. Prin inflaţie contribuim toţi la plata datoriei”, mai spune Codirlaşu.

Datoria publică s-a menţinut cumva la sub 50% din PIB sau puţin peste în ultimele luni. Cu toate acestea, în termeni nominali, datoria a continuat să crească puternic. Spre exemplu, în 2021 datoria a crescut cu 77 miliarde lei, iar în primele trei luni din 2022 s-au mai adăugat 18 mld. lei. Astfel, necesarul de finanţare al statului creşte din două direcţii: majorarea dobânzilor ca urmare a  creşterii datoriei publice, dar şi rostogolirea din ce în ce mai greoaie a datoriei vechi.

Aşa a ajuns guvernul să plătească 5,8 mld. de lei pe dobânzi în primele trei luni din 2022, în creştere cu 61% faţă de 3,6 mld. de lei, cât a plătit în primele trei luni din 2021.

Însă toate aceste cheltuieli suplimentare, care se reflectă în deficitul bugetar şi în datoria publică, par să meargă într-un buzunar rupt, pentru că nu se văd nicăieri unde ar fi sănătos să se vadă: cheltuielile de capital, investiţiile din bugetul de stat, au scăzut cu 15% şi sunt la 3,8 mld. lei în primele trei luni din 2022.

Direcţia datoriei publice nu poate fi decât în sus, cel puţin în termeni nominali. Raportată la noul PIB (datoria publică se raportează la PIB-ul aferent ultimelor 4 trimestre) din T1/2022, când economia României a crescut mult peste aşteptări, datoria guvernamentală probabil că va ajunge din nou la sub 50%, dar nu pentru că datoria ar scădea, ci doar pentru că PIB-ul va creşte cu un ritm mult mai rapid.

„De asemenea, deprecierea leului ar creşte valoarea în lei a datoriei în valută şi ar duce implicit la creşterea ponderii în PIB a datoriei”, mai spune Adrian Codirlaşu. Datele publicate de Finanţe arată că datoria în euro a României este echivalentul a 284 mld. lei, adică spre jumătate din datoria publică totală.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO