Eveniment

Nota de plată pentru autostrăzile construite după Revoluţie: 570 km au costat 14 miliarde de lei

Nota de plată pentru autostrăzile construite după...

Autor: Andreea Neferu

11.06.2015, 00:06 683
După Revoluţie, doar 570 de kilometri de auto­străzi noi au apărut pe harta rutieră a Româ­niei, iar mare parte dintre aceştia au fost construiţi după in­trarea în Uniunea Europeană, în prin­cipal cu sprijin financiar de la Bruxelles, scrie revista Business Construct în ediţia din luna iunie. În total, tronsoanele de autostradă construite după ‘89 au costat 14 miliarde de lei, adică aproape 3,5 mi­liarde de euro, dacă se ia în calcul un curs mediu de 4 lei/euro pentru ultimul deceniu, când de altfel au şi fost realizate aceste şosele, arată estimările Business Construct pe baza datelor transmise de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR).

În total, România are acum 695 de kilometri de autostrăzi, în condiţiile în care la Revoluţie avea deja peste 100 de kilometri. Nici acum România nu are o autostradă continuă care să lege vestul de est sau nordul de sud, iar planurile privind dezvoltarea infrastructurii ru­tie­re s-au schimbat de la un guvern la altul.

Prima autostradă, Bucureşti - Pi­teşti, a fost deschisă în 1972, urmată fiind de tronsonul Feteşti - Cernavodă al Auto­străzii Soarelui, care a fost inau­gurat în 1987. După Revoluţie, ritmul de construire de autostrăzi a încetinit şi chiar o bună perioadă de timp s-a oprit, abia în 2004 fiind deschis circulaţiei primul tronson, Bucureşti - Fundulea - Drajna (tot pe Autostrada Soarelui). Tot în 2004, statul român semna şi unul dintre cele mai păguboase contracte din istorie, cel de construire a autostrăzii Transilvania de către americanii de la Bechtel, care au încasat peste 4 miliarde de lei pentru doar 52 de kilometri de şosea de mare viteză. Acest contract a fost reziliat însă în 2013.

În 2007 a fost tăiată panglica inau­gurală pe sectorul Drajna - Feteşti de pe Autostrada Soarelui. Odată cu intrarea în Uniunea Europeană, în 2007, Româ­nia a avut posibilitatea să acce­seze fonduri europene pentru a construi autostrăzi, astfel că pe harta ţării s-au mai adăugat câteva sute de kilometri de autostrăzi, de la tronsoane precum Bucureşti - Ploieşti până la finalizarea integrală a Autostrăzii Soarelui sau a Deva - Orăştie şi Arad - Timişoara.

Cel mai „bogat“ an la capitolul des­chideri de circulaţie a fost 2012, când 110 noi kilometri de autostrăzi au apă­rut pe harta ţării, printre care şi Bu­cureşti - Ploieşti. Pe de altă parte, anul trecut au fost inauguraţi doar circa 50 de kilometri de autostrăzi. Cea mai mare parte a tronsoanelor de autostrăzi deschise în ultimii ani au fost construite de firme străine, în principal din Italia, Spania, Austria sau Germania. Nume precum Astaldi din Italia, FCC Construccion din Spania sau Strabag din Austria au devenit în România sinonime cu construirea de autostrăzi, în timp ce puţine firme româneşti au reuşit să intre în jocul şoselelor de mare viteză.

Spre exemplu, Spedition UMB, controlată de omul de afaceri Dorinel Umbrărescu, a lucrat la autostrăzi precum Bucureşti-Ploieşti sau Timişoara-Lugoj, în timp ce Straco Grup (Alexandru şi Traian Horpos) au construit autostrăzi precum Deva-Orăştie sau Orăştie-Sibiu.

În medie, un kilometru de autostradă construit după Revoluţie a costat 6,1 milioane de euro, însă au existat şi extreme. Spre exemplu cei 52 de kilometri de autostradă între Câmpia Turzii şi Gilău, parte a proiectului Autostrada Transilvania, au costat în medie peste 20 de milioane de euro. Despre eşecul contractului pentru construcţia Autostrăzii Transilvania s-au scris mii de articole în presa românească, însă nici până acum nu este clar de ce americanii de la Bechtel au încasat în medie de peste patru ori mai mult comparativ cu standardele de cost pentru o autostradă în zona de deal.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO