După 12 ani în care a fost modificat de 150 de ori, apariţia unei variante rescrise a Codului fiscal devenise obligatorie. Proiectele de modificare a Codului fiscal şi a celui de procedură fiscală, elaborate la nivelul Executivului, clarifică aspecte tehnice care erau insuficient reglementate de legislaţia în vigoare, iar noile norme pot întări stabilitatea economică în următorii cinci ani.
Există însă aspecte ce trebuie îmbunătăţite şi care vor fi semnalate şi transmise Parlamentului ca amendamete în momentul în care proiectele vor ajunge în dezbaterea Legislativului, anunţă reprezentanţii Fundaţiei Romanian Business Leaders (RBL), organizaţie a oamenilor de afaceri care reuneşte o parte a antreprenorilor şi a liderilor din business din România.
Reprezentanţii RBL s-au pronunţat ieri fără echivoc pentru măsurile de relaxare fiscală cuprinse în proiectul de modificare a Codului fiscal, la doar o zi după ce Consiliul Fiscal a avizat negativ proiectul, pe considerentul că sursele de acoperire a golului bugetar rezultat (16 mld. lei în 2016) anunţate de guvern nu sunt credibile şi că măsurile ar putea pune în pericol echilibrul bugetar.
Antreprenorii susţin însă aceste măsuri şi spun că ele vor constitui un factor de stabilitate economică mai ales că aduc o serie de precizări tehnice şi clarificări importante în privinţa TVA sau a calculului deducerilor. Există însă o serie de aspecte ce mai trebuie lămurite.
„Proiectul de Cod fiscal este un pas înainte faţă de varianta de Cod fiscal în vigoare, modificat de 150 de ori în 12 ani. Îl vom susţine în Parlament cu amendamente. Vom susţine consolidarea fiscală pentru impozitul pe profit al grupurilor de firme, la nivel de hoding românesc, reducerea plafoanelor pentru contribuţii de asigirări de la cinci la trei salarii medii brute pe economie, pentru creşterea conformării voluntare, şi revizuirea unor prevederi din Codul de procedură fiscală precum penalitatea de nedeclarare de 0,06 lei pe zi, care este foarte dură pentru un om de afaceri onest, sau obligaţia de a raporta ANAF, zilnic, tranzacţiile de peste 5.000 de euro care înseamnă costuri foarte mari", a explicat Angela Roşca, managening partner Tax House, membru RBL.
Mihai Marcu, preşedintele consiliului de administraţie al MedLife, cel mai mare operator de pe piaţa privată de servicii medicale şi preşedinte al FRBL, spune că viitorul cod va conduce la o dinamizare a economiei, în vreme ce Dragoş Petrescu, cel mai important antreprenor din industria locală a restaurantelor, care controlează grupul City Grill, consideră că acesta “va ajuta la crearea unui mediu competitiv corect”.
Nu că obiecţiile faţă de cod ar lipsi, dar antreprenorii spun că documentul este „fundamental bun“.
Guvernul a transmis Parlamentului noile variante ale codurilor fiscale care ar urma să intre în vigoare în 2016. Dacă execuţia bugetară la T1 nu va dezamăgi aşteptările, reducerea TVA (fie se reduce TVA standard la 20% de la 24%, fie se introduce TVA redusă la alimentele de bază) va intra în vigoare la 1 iunie curent, a anunţat premierul Victor Ponta. Nici FMI şi nici Consiliul Fiscal nu susţin această ultimă variantă, dar, după cum arată Mihai Marcu, Fondul s-a înşelat de mai multe ori în ultimii ani asupra mersului economiei: „Nu au fost exacţi în judecăţi!“.
Ce susţine RBL că trebuie corectat
+ Trebuie permisă consolidarea fiscală pentru impozit pe profit a grupurilor de firme, la nivel de holding românesc (pentru a-şi putea întări poziţia când unele companii au profit, dar altele pierderi).
+ Trebuie reduse plafoanele aplicabile pentru contribuţiile de asigurări sociale (pensie, sănătate) de la cinci salarii medii brute, cum este prevăzut în proiectul Codului fiscal, la trei salarii medii brute pe economie pentru creşterea conformării voluntare.
+ Trebuie revizuite prevederile din Codul de procedură fiscală cu privire la două aspecte:
1. introducerea penalităţii de nedeclarare de 0,06% pe zi, plafonată la 100.000 RON, fără a fi însoţită de măsuri tranzitorii care să prevadă aplicarea penalităţii doar pentru creanţele bugetare apărute după 1 ianuarie 2016;
2. introducerea obligativităţii informării zilnice a ANAF de către bănci, auditori, contabili, notari, avocaţi, agenţi imobiliari etc. despre tranzacţii în valoare de peste 5.000 euro, de care au cunoştinţă (efortul financiar este foarte mare).
