Eveniment

Noul Consiliu de Administraţie al BNR are motive întemeiate să decidă în prima „reprezentaţie“ reducerea dobânzii-cheie sub 3%

De la stânga la dreapta: Marin Dinu (membru în CA), Daniel Dăianu (membru în CA), Bogdan Olteanu (viceguvernator), Florin Georgescu (prim-viceguvernator), Mugur Isărescu (guvernator) - centru, Liviu Voinea (viceguvernator), Agnes Nagy (membru în CA), Virgil Stoenescu (membru în CA), Gheorghe Gherghina (membru în CA).

De la stânga la dreapta: Marin Dinu (membru în CA), Daniel Dăianu (membru în CA), Bogdan Olteanu (viceguvernator), Florin Georgescu (prim-viceguvernator), Mugur Isărescu (guvernator) - centru, Liviu Voinea (viceguvernator), Agnes Nagy (membru în CA), Virgil Stoenescu (membru în CA), Gheorghe Gherghina (membru în CA).

Autor: Claudia Medrega

03.11.2014, 00:06 814

Consiliul de Administraţie al BNR se va reuni mâine în noua formulă, la ultima şedinţă pe probleme de politică monetară programată în acest an, urmând să decidă cel mai probabil o diminuare a dobânzii-cheie la un nou minim istoric, sub pragul de 3%, după cum indică aşteptările analiştilor. Noul CA al băncii centrale va aproba şi raportul trimestrial asupra inflaţiei.

Direcţia de politică monetară, aflată în mandatul anterior în portofoliul fostului viceguvernator Cristian Popa, a trecut în subordinea lui Mugur Isărescu, aflat la al cincilea mandat de guvernator al BNR. Din această poziţie, guvernatorul va supraveghea direct strategia de ţintire a inflaţiei. Această redistribuire a atribuţiilor în noul CA vine după ce poziţia de viceguvernator a fost preluată de fostul ministru al bugetului Liviu Voinea.

Premierul Victor Ponta a „preanunţat“ o posibilă tăiere a dobânzii la un nou minim istoric. Dacă până la declaraţia premierului mai existau unii analişti sceptici în ceea ce priveşte o nouă reducere a dobânzii-cheie, ulterior aşteptările s-au repliat, majoritatea econo­miştilor susţinând că este foarte plauzibil ca BNR să taie din nou dobânda-cheie. Redresarea economiei continuă să fie lentă şi are nevoie de finanţare cât mai ieftină.

La sfârşitul lunii septembrie, fostul Consiliu de Administraţie al BNR a adoptat trei măsuri de relaxare a politicii monetare, decizie mai rar practicată. Astfel, BNR a redus dobânda de politică monetară de la 3,25% la minimul istoric de 3% pe an, a ajustat rata rezervei mi­nime obligatorii aplicabile pasivelor în lei de la 12% la 10% şi a îngustat diferenţialul dintre dobânzile la faci­lităţile de depozit şi credit de la Ă/- 3 puncte procentuale la Ă/- 2,75 puncte procentuale. Până în septembrie, România avea cea mai mare dobândă-cheie dintre statele din estul Europei membre ale Uniunii Europene.

Creşterea economică slabă şi menţinerea creditării totale în teritoriul negativ ar justifica o continuare a procesului de relaxare a politicii monetare.  Trimestrul al treilea a început cu stângul, iar tendinţa de deteriorare a indicatorilor macro a continuat. Ritmurile de creştere pentru exporturi, producţie industrială şi consum au frânat, iar construcţiile şi-au continuat declinul. Aceste veşti negative indică faptul că redresarea economiei este în continuare fragilă, după ce prima jumătate a anului a marcat revenirea surprin­zătoare în „recesiune tehnică“ şi susţine scenariul înce­tinirii creşterii economiei pe întregul an spre 2%, după avântul de 3,5% înregistrat în anul 2013.

În timp ce împrumuturile în monedă naţională au dat în acest an semne de redresare, cele în valută şi-au continuat scăderea, astfel că în termeni anuali creditarea totală a rămas în teritoriul negativ. Stocul de credite a scăzut spre 48 mld. euro. Şi nivelul redus al inflaţiei i-ar permite băncii cen­trale să opereze o nouă ajustare a dobânzii-cheie. Gu­vernatorul BNR a spus în septembrie că viitorul consiliu de administraţie al BNR va analiza cu „foarte mare atenţie“ orice viitoare reducere a dobânzii-cheie, având în vedere traiectoria incertă a inflaţiei pe termen lung.

Inflaţia anuală a urcat în septembrie la 1,54%, de la 0,84% în august. În iunie a fost atins minimul acestui an, de 0,66%.

În august, BNR a redus prognoza de inflaţie de la 3,3% la 2,2% pentru acest an şi de la 3,3% la 3% pentru 2015 şi a anunţat prognoze privind rata medie a inflaţiei de 1,4% în acest an şi 2,4% anul viitor.

Banca centrală ar putea decide şi o nouă îngustare a coridorului pentru facilitatea de depozit şi credit (dobânzile la care băncile se împrumută de la BNR şi respectiv plasează bani la BNR pe termen de o zi), în opinia unor analişti. Astfel, coridorul format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul dobânzii-cheie ar putea fi ajustat la Ă/- 2,5 puncte procentuale.

 

Tolosa, FMI: Intermedierea financiară se mută dinspre bănci spre „sectorul bancar din umbră“

Configuraţia sectorului financiar internaţional s-a schimbat în ultimii ani, intermedierea financiară mutându-se dinspre sfera bancară tradiţională spre „sistemul bancar din umbră“ (shadow banking), ceea ce poate amplifica şi riscurile, apreciază Guillermo Tolosa, reprezentantul FMI pentru România şi Bulgaria. „Băncile nu creditează suficient. Iar reglementările care vizează băncile sunt mai dure. Intermedierea financiară s-a mutat spre «sectorul bancar din umbră», care susţine mai mult economia. Totodată, şi riscurile s-au deplasat spre «sectorul bancar din umbr㻓, a declarat Tolosa la evenimentul CFA Forecast Dinner. Ascensiunea „sistemului bancar din umbră“ este stimulată de reglementările mai stricte care vizează băncile, de impactul restricţiilor legate de capital şi lichiditate asupra bancilor. Pe pieţele emergente, activitatea unor astfel de entităţi financiare nonbancare este în creştere. FMI a avertizat recent că autorităţile de reglementare în sectorul financiar trebuie să acorde o atenţie sporită „sistemului bancar din umbră“, care a ajuns la aproximativ 60.000 mld. dolari la nivel mondial, deoarece reprezintă un risc pentru stabilitatea financiară globală, iar monitorizarea acestui sector este necorespunzătoare. Spre comparaţie, PIB-ul global a fost în 2013 de aproape 75.000 mld. dolari. „Sistemul bancar din umbră“ este format din entităţi nonbancare implicate în activitatea de creditare, cum ar fi fondurile de hedging sau fondurile de private equity, prin intermediul unor instrumente financiare complexe, dar care nu sunt supuse unor reglementări adecvate.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO