Iulian Lepa, avocat specializat în despăgubiri, susţine că nu este o coincidenţă faptul că Parchetul a fost sesizat cu privire la neregulile din procedura de despăgubire de la ANRP abia după ce s-a terminat Fondul Proprietatea (FP) când nu mai există nicio miză şi nici bani în joc pentru apropiaţii politici.
Statul a cedat acţiuni la Fondul Proprietatea în valoare de peste 14 miliarde de lei, însă doar o mică parte dintre acestea au ajuns în posesia foştilor proprietari de drept pentru că procesul de despăgubire a fost viciat prin funcţionari corupţi de la ANRP. Acum statul trebuie să găsească soluţii pentru a despăgubi cereri de circa 50 mld. lei, rămase pe dinafara FP.
În martie, premierul Mihai Răzvan Ungureanu a anunţat că a sesizat Parchetul cu privire la neregulile constatate în cadrul auditului realizat la Autoritatea Naţională de Restituire a Proprietăţilor, instituţia din subordinea primului-ministru care a gestionat despăgubiri de 3 mld.euro (numerar şi acţiuni la FP) în ultimii şapte ani. Informaţii privind gravele nereguli din procedura de desăgubire au existat însă cu mulţi ani în urmă, iar Ziarul Financiar a relatat despre aceste nereguli încă din 2010.
"O întrebare firească este de ce tocmai acum a fost sesizat Parchetul, când în anii trecuţi la o simplă căutare pe Google se putea constata că exista o piaţă ilegală de vânzare şi cumpărare a dosarelor de despăgubire care nu putea funcţiona fără participarea funcţionarilor din ANRP. Este evident că s-a aşteptat până când statul a dat toate acţiunile la Fondul Proprietatea care erau dedicate anumitor persoane. Acum când s-a golit butoiul de miere al despăgubirilor şi cine a trebuit să ia a luat, sunt datele publicului rapoarte despre neregulile de la ANRP", a spus avocatul.
Iată cum a fost posibilă vicierea sistemului despăgubirilor: din 2006 până recent, persoane care nu aveau nicio legătură cu procesul de despăgubire cumpărau dosarele de despăgubire de la foştii proprietari, sătui să mai aştepte la coadă la ANRP pentru soluţionarea dosarului, la preţuri de 10-15% din valoarea despăgubirilor cerute. Aceste terţe persoane deveneau persoanele cărora li se cuveneau despăgubirile şi mituiau funcţionarii ANRP pentru a obţine un loc în faţă pentru rezolvarea dosarului. Terţele persoane obţineau rezolvarea dosarului şi primeau acţiuni la FP foarte repede şi apoi vindeau pe bursă acţiunile primite şi astfel îşi încasau banii. Dacă de exemplu aceste terţe persoane cumpărau un dosar cu o valoare de un milion de lei, aceştia plăteau pentru el, doar 100.000 lei-150.000 lei, însă primeau acţiuni la FP în valoare de 1 mil. lei pe care putea încasa circa 600.000 lei prin vânzarea pe bursa de la Bucureşti.
Astfel se înregistra un profit de circa 500.000 lei, sumă din care nu s-au scăzut sumele cu care erau mituiţi funcţionarii ANRP pentru rapida rezolvare a dosarelor. În toamna anului trecut, când a fost arestat Remus Baciu, vicepreşedintele ANRP, a ieşit la iveală informaţia că mita cerută de un înalt funcţionar al ANRP era de 15% din valoarea dosarului pentru o rapidă rezolvare. Profitul obţinut putea fi reinvestit în achiziţia de alte dosare de la foştii proprietari care aşteptau cu anii pe treptele din faţa ANRP şi în mituirea funcţionarilor ANRP.
Recentele controale au scos la iveală că funcţionarii ANRP au rezolvat dosare de despăgubire unde erau invocate fictive cazuri medicale sau sociale, că în circa 80% din cazurile pentru care s-au emis certificate de despăgubire lipseau de la dosar certificatele de moştenitor.
Un indiciu despre gravitatea neregulilor de la ANRP a apărut vineri, 20 aprilie, când Agenţia Naţională de Integritate a cerut comisiei de specialitate a Curţii de Apel Bucureşti să controleze averea Crinuţei Nicoleta Dumitrean, fostă preşedintă a ANRP, după ce a constatat că nu poate justifica peste 150.000 de euro, venituri realizate în perioada în care a fost preşedintele ANRP (octombrie 2009-octombrie 2011), director adjunct la Institutul Naţional de Administraţie (aprilie 2009 - octombrie 2009) şi director în cadrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (iulie 2006 - prezent).
Ea şi-a dat demisia de la conducerea ANRP în octombrie anul trecut după ce Remus Baciu, vicepreşedintele ANRP, a fost arestat în urma unei anchete a DNA, fiind acuzat că ar fi primit 850.000 de lei în schimbul urgentării soluţionării anumitor dosare de despăgubire ale unor foşti proprietari de imobile.
De modul în care aceste grave nereguli vor fi îndreptate şi corectate, iar vinovaţii pedepsiţi, depinde aplicarea viitoarei legislaţii în materie de despăgubiri de care va fi responsabilă tot ANRP, instituţie guvernamentală asupra căreia planează grave acuzaţii de corupţie şi de ineficienţă. Guvernul a iniţiat un proiect legislativ prin care vrea să plafoneze la 15% valoarea despăgubirilor pe o perioadă eşalonată de 10-12 ani. Acest proiect a stârnit puternice nemluţumiri în rândul a zeci de mii de foştilor proprietari care au deja emise titluri de despăgubire şi care au aşteptat ani buni la coadă la ANRP deşi şi-au exprimat deja opţiunea de a primi numerar până la pragul de 500.000 lei (circa 20.0000 de dosare trebuie să primească numerar în baza legii 247/2005 care a rămas însă fără obiect după ce s-a terminat Fondul Proprietatea).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
