• Leu / EUR4.9477
  • Leu / GBP5.8810
  • Leu / USD4.7247
Eveniment

Nu poate fi vorba de o aderare la euro fără ajustări majore în politica economică şi nici de o creştere economică sănătoasă fără investiţii solide în economie

Nu poate fi vorba de o aderare la euro fără ajustări majore în politica economică şi nici de o creştere economică sănătoasă fără investiţii solide în economie

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR

Autor: Raluca Ghinea

30.04.2015, 00:06 420

România trebuie să finalizeze ajustările majore de politică economică înainte de intrarea în mecanismul ratelor de schimb care precede zona euro. În aceeaşi vreme, guvernanţii nu trebuie să uite că economia are nevoie de investiţii pentru a putea stimula creşterea PIB-ului potenţial, în vederea reducerii decalajelor faţă de vest, dar nici că o creştere economică peste PIB-ul potenţial creează probleme, au subliniat ieri participanţii la Conferinţa de Risc de Ţară Coface organizată în parteneriat cu Mediafax.

Guvernatorul Băncii Naţionale Mugur Isărescu a arătat că, în perspectiva aderării la zona euro – data de 2019 pentru aderare începe să fie pusă sub semnul întrebării de unii economişti – şi înainte de a intra în mecanismul ratelor de schimb (ERM II), România trebuie să finalizeze ajustările majore de politică economică precum liberalizarea pieţei energiei sau presiunile bugetare viitoare, dar şi alinierea ratelor rezervelor minime obligatorii.

„Apare întrebarea dacă noi suntem pregătiţi să facem primul pas, să intrăm în mecanismul cursurilor de schimb. (...) Reaşezarea raporturilor dintre principalele valute ale lumii, care are loc inclusiv pe fondul recentei relaxări cantitative recent adoptate de BCE, complică indentificarea cursului de echilibru al leului la care ar trebui să se realizeze intrarea în ERM II şi ulterior adoptarea euro“, a arătat guvernatorul.

Din punct de vedere tehnic, data ţintă stabilită pentru 2019 printr-un consens verbal presupune intrarea în ERM II în prima jumătate a anului viitor şi parti­ciparea la acest mecanism pentru o perioadă minimă de doi ani. „Dincolo de dificultatea stabilirii parităţii centrale, participarea la ERM II reclamă şi un anumit nivel de pregătire al economiei, dat fiind că regimul comportă unele riscuri. Minimizarea unor astfel de riscuri, dar şi îndeplinirea criteriilor de la Maastricht la orizontul la cel puţin al doilea an de participare la ERM II accentuează importanţa finalizării ajustărilor majore de politică economică înainte de adoptarea acestui regim de curs de schimb“, a spus Isărescu.

Acestea vizează eliminarea surselor de inflaţie reprimată, fiind relevantă finalizarea liberalizării pieţei energiei, deficitele cvasifiscale de tipul celor care rezultă din restructurarea întreprinderilor de stat cu pierderi substanţiale, precum şi alte surse de presiuni bugetare viitoare, precum cheltuielile inevitatbile de modernizare a infrastructurii rutiere.

Şeful BNR a punctat că trebuie efectuate şi ajustări de natură monetară înainte de intrarea în mecanismul ratelor de schimb, respectiv încheierea procesului de armonizare a ratelor rezervelor minime obligatorii cu cele prevalente în zona euro.

El a menţionat că asumarea unei date ţintă este o idee bună în măsura în care asemenea ţintă contribuie la un consens politic, constituind deopotrivă o ancoră generatoare de coerenţă în sfera politicilor macro­economice şi un catalizator pentru reforme structurale, însă dacă data ţintă devine nerealistă sau dacă anga­jamentul formal nu este însoţit de un plan de acţiune cu obiective intermediare concrete şi clar definite, credibilitatea procesului de adoptare a euro este pusă la îndoială şi-şi pierde valenţele pozitive.

Cristian Popa, fost viceguvernator BNR a apreciat, în cadrul evenimentului amintit, că economia are nevoie de investiţii pentru a putea stimula creşterea PIB-ului potenţial, până la 80% din acesta reprezentând stoc de capital productiv, iar o o rată de creştere economică mai mare decât PIB potenţial ar putea crea mai multe probleme, apreciază

"Care este marea problemă a unui PIB potenţial în creştere, fără investiţii? La noi, PIB-ul potenţial este între două treimi şi 80% stoc de capital productiv, iar fără investiţii nu are cum să se producă. Iar a ne propune o rată de creştere economică mai mare decât PIB-ul potenţial poate crea în timp mai multe probleme decât rezolvări, pentru că ceea ce poate rezolva problema nu numai a României, dar a economiilor emergente, este capacitatea acestor economii de a asigura, fără crearea în paralel a unor dezechilibre majore, a unor rate de creştere decente, similare PIB-ului potenţal şi creşterii acestuia de-a lungul a 5-10 ani, nu a unui an de excepţie".

La rândul său, preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, a spus că la o creştere economică de 4%, fără o creştere de PIB pontenţial pe termen lung, ar putea apărea probleme macro, iar echilibrele din prezent trebuie susţinute pentru ca economia să ajungă la convergenţa reală necesară aderării la zona euro.

"Are sens să gândeşti măsuri de relaxare fiscală focusată pe stimularea cererii, în condiţiile în care economia poate să ajungă peste potenţialul său? Nu poate fi susţinută dacă nu stimulăm creşterea economică potenţială, care nu se poate face fără investiţii în infrastructură", a punctat Dumitru.

 

Ce au spus participanţii la conferinţa Coface - Mediafax

 

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR

- Înainte de a intra în mecanismul ratelor de schimb (ERM II), România trebuie să finalizeze ajustările majore de politică economică precum liberalizarea pieţei energiei sau presiunile bugetare viitoare, dar şi alinierea ratelor rezervelor minime obligatorii.

- Apare întrebarea dacă noi suntem pregătiţi să facem primul pas, să intrăm în mecanismul cursurilor de schimb.

- Reaşezarea raporturilor dintre principalele valute ale lumii, care are loc inclusiv pe fondul recentei relaxări cantitative recent adoptate de BCE, complică indentificarea cursului de echilibru al leului la care ar trebui să se realizeze intrarea în ERM II şi ulterior adoptarea euro.

- Asumarea unei date ţintă de aderare la euro este o idee bună în măsura în care asemenea ţintă contribuie la un consens politic, constituind deopotrivă o ancoră generatoare de coerenţă în sfera politicilor macroeconomice şi un catalizator pentru reforme structurale.

 

Cristian Popa, fost viceguvernator BNR

- Economia are nevoie de investiţii pentru a putea stimula creşterea PIB-ului potenţial.

- O rată de creştere economică mai mare decât PIB potenţial ar putea crea mai multe probleme.

- La noi, PIB-ul potenţial este între două treimi şi 80% stoc de capital productiv, iar fără investiţii nu are cum să se producă. Iar a ne propune o rată de creştere economică mai mare decât PIB-ul potenţial poate crea în timp mai multe probleme decât rezolvări.

 

Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal

- La o creştere economică de 4%, fără o creştere de PIB pontenţial pe termen lung, ar putea apărea probleme macro, iar echilibrele din prezent trebuie susţinute pentru ca economia să ajungă la convergenţa reală necesară aderării la zona euro.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - astăzi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9477
Diferență: 0,0162
Ieri: 4.9469
Azi: 4.7247
Diferență: -0,4803
Ieri: 4.7475
Azi: 5.8810
Diferență: 1,2708
Ieri: 5.8072
Azi: 4.7380
Diferență: 0,2836
Ieri: 4.7246