Eveniment

Numărul de bugetari continuă să însemne peste un sfert din totalul angajaţilor din economie, faţă de 10% din total în anii ’90

Numărul de bugetari continuă să însemne peste un...

Autor: Adelina Mihai

10.12.2014, 00:07 5022
În Franţa, cel mai birocratic stat european, sectorul bugetar nu depăşeşte 20% din totalul angajaţilor din economie. În OECD, media sectorului bugetar în efectivul total de salariaţi este de 15%. La finalul lunii octombrie a acestui an, numărul de posturi ocupate în sectorul bugetar a ajuns la 1,178 milioane, în uşoară scădere (cu 2.600 de posturi) faţă de situaţia din luna ianuarie a acestui an.

În aceeaşi perioadă, mediul privat, care a reuşit să reia angajările, a făcut peste 80.000 de noi recrutări, însă în ciuda acestui fapt peste un sfert din efectivul total de salariaţi din economie îl reprezintă în continuare angajaţii de la stat. În 2009, atunci când a anunţat tăierea salariilor bugetarilor, preşedintele Traian Băsescu justifica măsura spunând că statul este un om gras care s-a căţărat în spatele unui om slab, care este economia. De atunci statul a mai „slăbit“ cu 200.000 de oameni, dar „cura“ a fost întreruptă de guvernul actual înainte de a da rezultate spectaculoase, iar sectorul bugetar reprezintă peste un sfert din numărul total de angajaţi, un procent prea mare, cred specialiştii.

„Cred că numărul de bugetari este mare, ca pondere în totalul salariaţilor. Sunt anumite zone, cum este învăţământul sau sistemul medical, unde există deficit de personal şi chiar deficit de personal calificat, pe când în arii precum administraţie, regii sau alte tipuri de instituţii sunt prea mulţi angajaţi. Cu siguranţă aparatul bugetar ar putea fi mult eficientizat cu ajutorul tehnologiei, dar şi prin proceduri care să schimbe modul de lucru al angajaţilor, pentru optimizarea fluxului de lucru“, a spus Valentin Beştea, directorul de resurse umane al companiei de distribuţie a echipamentelor de instalaţii pentru construcţii Romstal, care are peste 1.000 de angajaţi pe plan local.

Cheltuielile cu salariile bugetarilor înseamnă 21% din bugetul consolidat şi 7,5% din PIB. Dar, dacă, de pildă, la Fisc numărul de angajaţi nu scade, eficienţa lor este discutabilă, de vreme încasările bugetare ca pondere în PIB scad în loc să crească - au însemnat 30,5% din PIB în 2013, faţă de 31,3% din PIB în 2012.

Numărul de bugetari a scăzut cu 15% de la finalul lui 2008 (după „moştenirea“ lăsată de guvernul Tăriceanu, în timpul căruia numărul de bugetari a ajuns la un nivel record, de până la 1,4 milioane de persoane) până în prezent. Însă restructurarea sistemului de stat a fost o consecinţă a blocării angajărilor în timpul guvernării Boc, având în vedere că în 2009, în urma negocierilor cu FMI, guvernul a decis să suspende ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante din administraţie şi să permită angajarea unui singur funcţionar la şapte posturi vacante. Regula, menţinută până în toamna anului 2012, a permis reducerea a circa 200.000 de posturi din rândul personalului bugetar (adică 15% din total). De atunci însă, numărul de bugetari s-a menţinut aproape constant, regula aplicată fiind de „1 la 1“, adică o nouă angajare pentru fiecare post vacantat.

„Cred că ar fi trebuit menţinută, până la optimizarea sistemului bugetar, măcar o regulă de o nouă angajare la 3 plecări“, a mai spus directorul de HR al Romstal.

Dacă în prezent bugetarii au o pondere de 26% în efectivul total de personal, în 1990, când numărul de salariaţi era de 8,1 milioane de persoane, în sectorul bugetar (care nu include şi angajaţii din companiile de stat) lucrau doar 800.000, deci ponderea bugetarilor în totalul salariaţilor era de sub 10%.

În primii doi ani de criză (2009 - 2010), numărul de salariaţi din mediul privat, cei care plătesc cele mai multe taxe şi impozite pentru alimentarea bugetului de stat, a scăzut cu circa 700.000 de persoane, după ce companiile au făcut concedieri masive din nevoia de reducere şi eficientizare de costuri. Deşi valul de noi angajări a fost reluat în ultimii ani, economia mai are încă de recuperat circa 300.000 de locuri de muncă pierdute în criză.

Iar întârzierea în optimizarea structurii aparatului de stat s-a văzut şi în statistici, având în vedere că în perioada 2009 - 2010, cei mai dificili ani pentru piaţa muncii (număr record de concedieri şi şomaj de peste 8%), ponderea salariaţilor bugetari în efectivul total de angajaţi din economie a fost de 30 - 31%.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO