♦ Rezidenţialul, însă, dar şi construcţiile de birouri rămân pe minus, iar sectorul este dus în spate de construcţiile de infrastructură.
Construcţia de poduri, autostrăzi sau alte elemente pe care Statistica le consemnează ca „inginereşti” au dus sectorul pe plus în septembrie, prima creştere din aprilie. În restul anului, volumul de construcţii a scăzut în fiecare lună, prin comparaţie cu anul trecut, astfel că, la nouă luni din an, sectorul înregistrează un minus de 2,6%, conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Scăderea din construcţiile rezidenţiale este de 24% la trei trimestre şi este limpede că va fi al doilea an de scădere puternică a construcţiilor de apartamente şi case. De asemenea, volumul de lucrări de construcţii de birouri, spaţii de logistică sau comerciale a scăzut cu 4,4% în primele nouă luni din an, prin comparaţie cu aceeaşi perioadă din anul 2023. Pe de altă parte, mai arată Statistica, volumul de lucrări de infrastructură a crescut cu 8,3%.
Astfel, construcţiile de autostrăzi, în cea mai mare parte, au tras sectorul construcţiilor în sus. Totuşi, este o încetinire faţă de anul trecut, iar acest lucru se vede şi în plăţile din fonduri naţionale şi fonduri europene pentru cheltuieli de capital: au crescut facturile cheltuielilor naţionale, dar bani europeni s-au cheltuit mai puţini. De exemplu, la nouă luni din 2023, s-au cheltuit 32 mld. lei din fonduri europene pentru investiţii. În aceeaşi perioadă de timp din 2024, s-au cheltuit numai 26 mld. lei, cu 6 mld. lei (1,2 mld. euro) mai puţin.
