Eveniment

O chestiune de credibilitate. De ce intermedierea financiară este de doar 50% din PIB, faţă de 250% media UE

Opinie Sorin Pâslaru, redactor-şef al ZF

O chestiune de credibilitate. De ce intermedierea...

Autor: Sorin Pâslaru

21.02.2020, 00:07 2780

Pentru ca România să poată înainta este nevoie ca resursele publice şi private de care dispune să fie alocate în mod eficient. Pentru ca resursele publice să fie alocate în mod eficient, clasa politică a României - cea care conduce administraţia publică locală şi centrală - precum şi conducerea companiilor de stat şi a instituţiilor autofinanţate trebuie să fie într-o cât mai mare măsură competentă, responsabilă şi să nu folosească funcţia publică în folos propriu.

Pentru aceasta, în afară de echilibrul prevăzut al celor trei puteri în stat - legislativă (Parlament), executivă (Guvern) şi judecătorească mai e nevoie, pentru democraţie şi economie de piaţă funcţională, şi de alte ingrediente -  mass-media, asociaţii profesionale, asociaţii patronale, sindicate, ONG-uri şi alţi aşa-numiţi stakeholderi.

Fie toate acestea numite „instituţii“ - legislative, administrative, companii, indivizi. Pentru a înainta, credibilitatea este cheia pentru fiecare dintre aceste „instituţii“.

Spre exemplu, România este astăzi cu un nivel al activelor bancare din PIB de doar 50% (adică 100 de miliarde de euro active) faţă de o pondere de 250% la nivelul Uniunii Europene. La un PIB de 220 de miliarde de euro în 2019, sistemul bancar din România ar trebui să fie de peste 500 de miliarde de euro, deci de cinci ori mai mare decât acum.

De ce nu este? Pentru că bancherii vor spune că au o problemă cu „credibilitatea“ mediului de business local, companii private şi de stat, persoane fizice, statul însuşi.

Pe plan internaţional, credibilitatea săracă a României, a guvernului român se măsoară simplu: în dobânzile plătite la titlurile de stat. România se împrumută la titlurile de stat pe zece ani în euro, la dobânzi de 2%, în timp ce Grecia, deşi a declarat default în urmă cu un deceniu, se împrumută cu dobânzi în jur de 0%.

De ce este România necredibilă în faţa creditorilor externi? De ce sunt companiile româneşti necredibile în faţa băncilor? Pentru că frauda şi lipsa de credibilitate pe care le aduce nu scot din joc pe cei care o practică. Din spaţiul public nu dispar cei care ar trebui să dispară când se dovedeşte că au încălcat legea.

Toată lumea se întreabă, iată, de ce nu avem o cale ferată de mare viteză de la Curtici la Constanţa. Cum să o avem când fostul ministru de finanţe Sebastian Vlădescu, aparent un mare reformator şi un mare teoretician al drumului României spre economia de piaţă, este acuzat că ar fi cerut şi primit 2 milioane de euro consorţiului care construia calea ferată Bucureşti - Constanţa ca să plătească lucrările? Procesul este în curs.

Sunt alte cazuri însă care deja au ajuns la final, precum Microsoft, unde a fost vorba de plăţi de zeci de milioane de euro.

Până când spaţiul privat şi spaţiul public nu vor fi curăţate, România nu poate înainta. De oricâte resurse ar dispune, oricât ar creşte PIB-ul în următorii zece ani, lipsa de credibilitate o va submina constant. Ca în legenda meşterului Manole, tot ce se construieşte pe fals şi pe fraudă se va nărui.

După 30 de ani de la Revoluţie, România este la doar 187% în termeni reali din PIB-ul din 1990. Faptul că de-a lungul timpului nu au fost scoşi din scenă cei care şi-au pierdut credibilitatea - fie aceştia instituţii sau oameni - a costat-o teribil.

 În context, nu este întâmplător că fostul partid de guvernământ ţine cu dinţii de alegerea primarilor într-un singur tur. Miza este uriaşă. Miza administraţiei s-a mutat de mult de la central la local. Primarii de comune sunt noii latifundiari, iar primarii de oraşe au interese de milioane şi zeci de milioane de euro în hoteluri, fabrici sau complexuri rezidenţiale.

Descentralizarea a dat pe mâna primarilor şi a consilierilor o treime din bugetul ţării: şcolile sunt la ei, spitalele sunt la ei, drumurile judeţene, orăşeneşti şi comunale sunt la ei. De cealaltă parte are cine să stea cu ochii pe ei? Are cine să le ceară socoteală? Prea puţin. Puterile care ar trebui să echilibreze şi să oprească aceste abuzuri sunt subfinanţate sau decredibilizate.

Putregaiul este întins. Pas cu pas, dacă cei credibili vor accepta în continuare să fie dominaţi de cei lipsiţi de credibilitate, înaintarea se va face la fel de greu ca până acum, ca prin mlaştină. Fără credibilitate, resursele vor fi risipite în continuare.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO