Eveniment

O informaţie care circula în mediul financiar-bancar, confirmată ieri la ZF Live. Florin Cîţu, PNL: Va fi introdusă o taxă de 0,5% pe activele bancare

Florin Cîţu, senator PNL şi vicepreşedinte al Comisiei de buget-finanţe: Noua taxă va fi suportată de clienţi

Florin Cîţu, senator PNL şi vicepreşedinte al Comisiei de buget-finanţe: Noua taxă va fi suportată de clienţi

Autor: Anelis Baciu, Ştefan Stan, Georgiana Mihalache

31.08.2017, 00:08 1556

Guvernul PSD condus de Mihai Tudose pregăteşte o taxă de 0,5% pe activele băncilor şi ale companiilor de asigurări, de pe urma căreia ar încasa în total circa 2,1 miliarde de lei (circa 500 mil. euro), bani ce vor avea ca destinaţie acoperirea găurilor din buget, a declarat Florin Cîţu, se­na­tor PNL şi vicepreşedinte al Comisiei de buget-finanţe, în cadrul emisiunii ZF Live. Iminenţa acestei taxe a circulat în mediul finan­ciar-bancar, dar până acum niciun oficial nu a făcut vreo declaraţie în acest sens.

„Problema cea mai mare pentru acest gu­vern o reprezintă execuţia bugetară, lipsa ba­nilor la buget. Totul începe cu o campanie de de­mo­nizare a unui sector, bancar sau pensii, iar după ce ai pregătit, vii cu o taxă, pe care so­cie­ta­tea o acceptă, pentru că ei sunt cei răi. O să vină o taxă pe cifra de afaceri, pentru tot sis­te­mul financiar bancar, din ce am înţeles de 0,5%, aplicată pe active“, a precizat Florin Cîţu.

El a precizat că PNL este împotriva unei taxe - chiar şi cea pe activele bancare şi din asigurări - pentru că ar urma să fie plătită de toată lumea.

„Pe de-o parte clienţii băncilor vor plăti această taxă, dar pe de altă parte o vom plăti cu toţii, căci statul va trebui să se îm­prumute, iar factura noi o vom achita.“

Băncile locale con­tro­lează active în va­loare de circa 400 mi­liar­de de lei, ceea ce în­seamnă că posibila taxa ar genera venituri anuale la bugetul de stat de 2 miliarde de lei. Pe de altă parte, activele din asigurări însumează circa 20 de miliarde de lei şi ar genera încasări bugetare de circa 100 de milioane de lei.

După declaraţiile lui Florin Cîţu, băncile au marcat ieri pe bursă cele mai dramatice scă­deri. Acţiunile Băncii Transilvania au scăzut ieri cu 3%, cel mai mare declin din iunie 2016 încoace. Pe de altă parte, acţiunile BRD, a treia cea mai mare bancă locală după active, au marcat o scădere de 3,7%. Până la închi­derea ediţiei Ministerul Finanţelor nu a co­mentat declaraţiile lui Cîţu.

Premierul Mihai Tudose a atacat marţi seară băncile, acuzându-le că percep co­mi­sioane nejustificate pentru adminis­trarea con­turilor curente şi pentru retrageri de nu­merar. Pentru aceste declaraţii Florin Cîţu l-a catalogat drept un „derbedeu politic“.

Bancherii au rămas ieri fără reacţie la dezvăluirile lui Florin Cîţu, în condiţiile în care cel mai probabil costurile generate de noua taxa vor fi transferate clienţilor şi nu acţionarilor.

Chiar un bancher care conduce o bancă de top zece a declarat pentru ZF: „noi putem spune că nu ne afectează, pentru că o să transmitem mai departe această nouă taxă în costurile clienţilor“.

Asociaţia Română a Băncilor (ARB), din care fac parte toate băncile locale, nu a transmis o poziţie oficială, în timp ce Consiliul Patronatelor Bancare (CPBR), care cuprinde cinci bănci care controlează 43% din activele totale, a declarat prin secretarul general Bogdan Preda că „la nivelul CPBR nu au existat discuţii formale cu reprezentanţii Ministerului de Finanţe pentru o eventuală implementare a taxei pe activele bancare“.

La rândul său, Dan Suciu, purtă­torul de cuvânt al BNR, a afirmat că nu ştie nimic de subiectul acesta şi „până nu avem o comunicare oficială, să ştim un lu­cru cert, nu avem ce să comentăm. Aştep­tăm să avem o poziţie mai con­cretă, dacă chiar se face lucrul acesta. Nu ştiu dacă o să comentăm noi politica fiscală a guvernului, dar să vedem întâi dacă se introduce această taxă“.

O decizie similară de taxare a activelor bancare a fost introdusă în Polonia, cea mai mare economie est-europeană în februarie 2016, de 0,0366% pe lună. Taxa pe active există şi în Ungaria.

Baza de taxare este calculată separat în fiecare an, iar în 2016 băncile poloneze au plătit circa 3,3 miliarde de euro în contul taxei pe active.

Totodată, în Cehia, politicienii care se pregătesc de alegerile din octombrie jonglează cu introducerea unei taxe pe activele bancare pentru a atrage voturi.

Liderii coaliţiei de guvernare CSSD anunţau la începutul anului că introducerea unei taxe speciale în sectorul bancar va fi principala politică în campanie. Băncile ar merita să fie suprataxate deoarece în ultimii ani au scos jumătate din profituri din ţară, au argumentat aceştia.

Companiile locale de asigurări vizate şi de ele de posibila taxă pe active au transmis prin reprezentanţii asociaţiei profesionale UNSAR că „în momentul de faţă nu avem o informare oficială referitoare la această măsură fiscală, ci doar ceea ce s-a discutat în presă. Ca principiu, orice măsură fiscală în domeniul asigurărilor trebuie analizată nu doar din perspectiva impactului asupra industriei, ci şi în ce măsura ajută sau nu la creşterea numărului de poliţe de asigurare şi a protectiei populaţiei“.

 
 

Reacţiile din piaţă. Taxa există în Polonia şi Ungaria

 

Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR

Nu ştiu nimic de subiectul acesta şi până nu avem o comunicare oficială, să ştim un lucru cert, nu avem ce să comentăm. Aşteptăm să avem o poziţie mai concretă, dacă chiar se face lucrul acesta. Nu ştiu dacă o să comentăm noi politica fiscală a guvernului, dar să vedem întâi dacă se introduce această taxă.

 

Bogdan Preda, secretar general al Consiliul Patronatelor Bancare din România

Din câte cunosc la nivelul CPBR nu au existat discuţii formale cu reprezentanţii Ministerului de Finanţe pentru o eventuală implementare a taxei pe activele bancare.

 

Aurelian Dochia, analist financiar

Nu se poate ca până la urmă să nu ai un impact negativ din măsuri care îngreunează anumite tipuri de sectoare, fie că e vorba de sistemul bancar, de asigurări, de orice domeniu. Impactul este ca domeniul respectiv să facă un pas înapoi.

 

Laurian Lungu, analist financiar

Băncile vor transfera acest cost populaţiei, clientului, nu este altă soluţie. Am înţeles că existau variante de discuţie să se aplice numai băncilor care nu fac profit. Aceasta este iarăşi o aberaţie, nu poţi să faci disciminări de genul acesta, pentru că introduci şi mai multă distorsiune în sistem.

 

Uniunea Naţională a Asigurătorilor

În momentul de faţă nu avem o informare oficială referitoare la această măsură fiscală, ci doar ceea ce s-a discutat în presă. Ca principiu, orice măsură fiscală în domeniul asigurărilor trebuie analizată nu doar din perspectiva impactului asupra industriei, ci şi în ce măsură ajută sau nu la creşterea numărului de poliţe de asigurare şi protecţia populaţiei.

 

Polonia are o taxă pe activele bancare din 2016. În Cehia, taxa este o promisiune de campanie

Polonia, cea mai mare economie est-europeană, a introdus în februarie 2016 o taxă pe activele bancare totale de 0,0366% pe lună. Baza de taxare este calculată separat în fiecare an. În 2016 băncile din Polonia au plătit circa 3,3 mili­arde de euro în contul taxei pe active.

Fondul Monetar Interanţional (FMI) a avertizat atunci că acest impozit, cumulat cu alte costuri de reglementare, poate reduce profitabilitatea băncilor cu 30% în raport cu 2015, ceea ce ar avea afect de frânare asupra creşterii creditului şi în cele din urmă a avansului economic. Agenţia de rating Moody’s a avertizat şi ea că noua taxă reprezintă un risc pentru profitabilitatea şi ratingurile băncilor poloneze şi a calculat că va genera pentru sector costuri suplimentare de un miliard de euro în 2016. Într-o analiză publicată în primăvară, FMI a remarcat că profitabilitatea sistemului bancar polonez este în scădere.

Creşterea creditului pentru sectorul privat a încetinit semnificativ anul trecut, de la 10% în ritm anual în ianuarie 2015 la 3% în noiembrie 2016. Activele bancare din Polonia au crescut cu 7% anul trecut, la 1.710 miliarde de zloţi. Indicele bursier WIG20, în care băncile au mare greutate, a crescut cu 29% de la începutul anului. Băncile străine au o pondere în activele sistemului bancar polonez de 47%, faţă de 60% în urmă cu câţiva ani. 

În Cehia, politicienii care se pregătesc de alegerile din octombrie jonglează cu introducerea unei taxe pe activele bancare pentru a atrage voturi. Liderii coaliţiei de guvernare CSSD anunţau la începutul anului că introducerea unei taxe speciale în sectorul bancar va fi principala politică în campanie. Băncile ar merita să fie suprataxate deoarece în ultimii ani au scos jumătate din profituri din ţară.

Peste 80% din sectorul bancar ceh este deţinut de străini. CSSD avea în vedere un sistem cu patru tarife, bazat pe activele băncilor, cea mai mare taxă, de 0,3%, urmând să fie impusă băncilor cu active de 300 de miliarde de coroane sau mai mari. Bogdan Cojocaru

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO