În ce măsură vor putea corecta fondurile europene deficitul bugetar? Este o întrebare firească în contextul în care bugetul României este strâns cu uşa de majorările din sectorul bugetar, dar şi de creşterile de pensii şi de decontări de medicamente, dar pe masă sunt 100 mld. euro din fonduri europene pentru investiţii.
Este inexplicabil că guvernul Marcel Ciolacu, cu bagheta finanţelor în mâna lui Marcel Boloş, a bugetat creşteri ale cheltuielilor de numai 10%, iar acum, la patru luni din an, cheltuielile cresc cu un ritm triplu. Într-un an electoral, creşterea cheltuielilor sociale este inevitabilă, însă un reglaj, într-o oarecare măsură, ar putea fi din folosirea fondurilor europene, în condiţiile în care în continuare sunt disponibile 100 mld. euro din fonduri europene în 2024 şi în anii următori, prin mai multe programe, de la PNRR la fonduri structurale.
În primele patru luni din an însă, cu bugetul în aer, guvernul a investit mai puţin din fonduri europene decât în aceeaşi perioadă din 2023. În aceeaşi vreme, investiţiile publice din fonduri bugetare s-au triplat, de la 7 mld. lei la 21 mld. lei.
