Eveniment

O problemă complicată pentru oricare guvern care s-ar instala după 6 decembrie: Ce te faci cu venituri bugetare în scădere şi cu cheltuieli din ce în ce mai mari?

O problemă complicată pentru oricare guvern care s-ar...

Autor: Răzvan Botea

28.11.2020, 12:00 5898

♦ La 9 luni din an veniturile sunt în scădere cu 1 mld. de lei. În aceeaşi vreme, datoria publică a crescut cu 78 mld. lei, o creştere care, dacă va continua, va deveni insuportabilă în absenţa unei corecţii drastice ♦ Principala provocarea a bugetului este la cheltuieli, care sunt prognozate să crească cu peste 17% în 2020 şi nu există nicio cale de a fi domolite în anii ce vin.

Partidele promit în cam­pania electorală scă­deri de taxe, ceea ce, prac­tic, este posibil dar cu nişte costuri enorme pentru o economie care nu poate colecta la bugetul de stat mai mult de 30% din PIB. Media la nivel european este de peste 40% din PIB. Guvernul care se va instala după alegerile din 6 decembrie, oricare va fi el, va fi nevoit să gestioneze, drept urmare, şi o criză bugetară, pe lângă criza medicală: venituri în scădere sau în stagnare şi creştere puternică de cheltuieli şi implicit acumulare de datorie publică.

La nouă luni, datele de la Finanţe arată un minus de 1 mld. de lei la ve­nituri şi un plus de 39 mld. lei la chel­tuieli. Ministrul de finanţe dă asi­gurări că execuţia bugetară la 10 luni, care va fi, cel mai probabil, publicată săptă­mâna aceasta, va arăta că veniturile au re­cu­perat şi au ajuns pe plus. Mai mult decât atât, Finanţele mizează pe o creştere a veniturilor în total de 5% în acest an.

Oricum ar fi, statul pleacă în 2021 cu un deficit bugetar în jur de 8% din PIB, aşa cum prognozează Consiliul Fiscal, din cauza cheltuielilor fixe - salariile şi pensiile, în cea mai mare parte. Este adevărat că în 2021 este posibil să nu mai fie aşa-numitele cheltuieli one-off (estimate la 1,5-2% din PIB), care au însemnat măsurile pentru combaterea pandemiei, însă şi aici planează incertitudinea privind evoluţia situaţiei medicale şi aprobarea şi distribuţia vaccinului în România.

Deşi toţi actorii politici dau asigurări că taxele nu vor fi majorate, problema va fi destul de evidentă şi destul de complicată. Pe măsură ce lucrurile avansează şi criza se adânceşte, statul va fi obligat să cheltuiască din ce în ce mai mult şi nu sunt orizonturi de revenire, prin urmare datoria publică creşte până la un nivel în care un stat cu o dimensiune a economiei cum este România nu îi va putea face faţă.

Prin urmare, indiferent dacă acum majorarea taxelor este un subiect tabu, realitatea va obliga guvernul viitor să se uite mai cu atenţie la majorarea de taxe. Soluţia cea mai bună şi care să nu afec­teze şi mai mult mersul economiei este şi o mai bună gestionare a cheltuie­lilor şi o încercare de majorare a veniturilor pe datele de faţă fără ma­jorarea altor taxe. Aici va fi, însă, o pro­blemă – structura cheltuielilor buge­tului de stat. În primul rând, guver­nul nu îşi mai permite, la fel ca în trecut, sacrificarea investiţiilor pentru scăderea cheltuielilor, dacă vrea să stimuleze creşterea economică. Pensiile, şi aşa mici, nu vor putea fi scăzute. În criza pre­ce­dentă, guvernul Boc-Băsescu a scăzut salariile bugetarilor cu 25%, o măsură dureroasă, care nu a fost pusă astăzi în discuţie.

Pentru investiţii rămâne şi portiţa fondurilor europene. Bugetul pe 2021 încă este blocat, dar bani europeni vor fi şi rămâne de văzut care va fi capacitatea noului guvern de a atrage şi folosi banii europeni.

Pe partea de creştere de venituri, cea mai sănătoasă variantă este îmbunătăţirea colectării. Aici, la fel ca la atragerea de fonduri europene, experienţa trecutului nu este o premisă optimistă. România a ratat startul la digitalizarea Finanţelor, în vreme ce state precum Polonia sau Bulgaria au informatizat autorităţile fiscale şi relaţia cu contribuabilii şi au crescut colectarea de taxe şi impozite semnificativ ca pondere în PIB. Şi România a înregistrat câteva progrese în această zonă, precum casele de marcat cu jurnal electronic, însă nici acum nu funcţionează în totalitate.

Veniturile bugetului de stat, estimate de Finanţe să crească în 2020 în ciuda crizei, s-au dublat în de la ultima criză încoace. În 2009 veniturile bugetului de stat au fost de puţin peste 157 mld. de lei, în timp ce în 2020 veniturile de stat sunt prognozate de Finanţe să ajungă la 337 mld. de lei, o creştere de circa 5% faţă de anul anterior, arată datele de la Ministerul de Finanţe. Cheltuielile au crescut de la 194 mld. lei în 2009 la 433 mld. lei în 2020, estimarea guvernului.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO