În primele şase luni din an exporturile, de 34,9 miliarde de euro, au crescut cu doar 2,7%, an/an, în vreme ce importurile, de 42,6 miliarde de euro, au crescut cu 5,7%, an/an. (În 2018, exporturile au crescut cu 8,1%, iar importurile cu 9,6%.)
Deficitul de 7,7 miliarde de euro la şase luni din 2019, cel mai mare înregistrat în primul semestru, în ultimii zece ani, a consemnat un avans de 21,8%. Este a doua cea mai mare creştere a deficitului faţă de anul precedent consemnată în ultimul deceniu. Însă se vede o ajustare în ultima lună din primul semestru. În primele cinci luni din an deficitul s-a majorat faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent cu 35%. La şase luni, creşterea a fost de 21,8% ca urmare a declinului, în iunie, al importurilor, cu 6,9%, şi al exporturilor, cu 5,5%.
Explicaţia declinului? „Creşterea gradului de prudenţă în sfera internă” şi „precipitarea tensiunilor pe plan extern”, comentează Andrei Rădulescu, directorul de analiză macroeconomică al Băncii Transilvania.
Deficitul comercial în creştere puternică i-a alertat pe economişti. Chiar şi cu ajustarea din iunie, acesta rămâne foarte mare – un deficit comercial de 8-10% din PIB şi un deficit de cont curent de 5-6% din PIB sunt deficite la limita de sus a puterii de finanţare a unei economii cu profilul şi talia economiei româneşti. În aceeaşi vreme, sub semnul întrebării este şi deficitul bugetar, ajuns în primele şase luni din an la 20 de miliarde de lei (2% din PIB). Este nevoie de o ajustare bugetară, cred economiştii, iar raportul Consiliului Fiscal asupra aşteptatei rectificări bugetare, publicat săptămâna trecută, vorbeşte despre „apropierea rapidă a unui punct de inflexiune, precum şi inevitabilitatea unei corecţii bugetare de amploare”.
Dacă guvernul poate interveni aici direct, în zona deficitului comercial, care este făcut de companii private în majoritate, intervenţia nu este atât de simplă. În plus, contextul global este din ce în ce mai tulbure. Economiştii au vorbit săptămâna trecută despre o posibilă recesiune în Statele Unite, ca urmare a intensificării războiului comercial.
Veşti bune nu vin nici din Germania, principala piaţă de export pentru România Potrivit agenţiei Reuters, citată de Mediafax, căderea producţiei industriale a Germaniei a întrecut aşteptările în iunie. Cea mai mare economie a Europei s-a contract în T2, în timp ce exportatorii sunt prinşi în dispute tarifare. Datele Institutului român de Statistică nu indică o deteriorare a comerţului cu Germania unde România exportă în bună măsură maşini şi echipamente pentru transport. În primele şase luni din an exportul total de maşini şi echipamente de transport a crescut cu 2,3% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, în ajustare uşoară faţă de rezultatele la primul trimestru când exportul de acest tip a crescut cu 2,5%, an/an. În primele şase luni din 2019 România a exportat maşini şi echipamente pentru transport de 16,8 miliarde de euro, 48% din totalul exporturilor. Este una dintre puţinele zona în care comerţul României este pe excedent – 931 de milioane de euro în primul semestru din an.
Potrivit datelor INS, în primele şase luni ale anului exporturile au însumat 34,9 miliarde de euro, iar importurile 42,5 miliarde de euro, exporturile crescând cu 2,7%, iar importurile cu 5,7%, comparativ cu perioada similară din 2018.
Deficitul balanţei comerciale a fost de 7,7 miliarde de euro, mai mare cu 1,37 miliarde de euro decât cel înregistrat în primele şase luni din 2018.
În iunie 2019, exporturile au însumat 5,5 miliarde euro, iar importurile 6,7 miliarde euro, rezultând un deficit de 1,1 miliarde euro.
Faţă de luna iunie 2018, exporturile din luna iunie 2019 au scăzut cu 5,5%, iar importurile au scăzut şi ele cu 6,9%.
Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor au fost deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (48,2% la export şi 37,3% la import) şi alte produse manufacturate (32,2% la export şi 30,2% la import).
Valoarea schimburilor intra-UE28 de bunuri în primele şase luni a fost de 26,9 miliarde de euro la expedieri şi de 31,9 miliarde de euro la introduceri, reprezentând 77,1% din total exporturi şi 75% din total importuri.
Valoarea schimburilor extra-UE28 de bunuri în aceeaşi perioadă a fost de 7,9 miliarde euro la exporturi şi de 10,6 miliarde de euro la importuri, reprezentând 22,9% din total exporturi şi 25,0% din total importuri.
