Eveniment

Oamenii de afaceri au început să-şi facă bugetele fără bugetul ţării, care va apărea cel mai devreme în noiembrie

Premierul Victor Ponta estima în septembrie că proiectul bugetului pe 2014 va ajunge pe masa Guvernului până la 15 octombrie şi va fi adoptat de Parlament până la 1 decembrie, astfel ca toată lumea să ştie pe ce  se bazează în anul care vine. Foto Răzvan Chiriţă

galerie foto

Autor: Claudia Medrega, Ioana David, Mirabela Tiron

23.10.2013, 21:24 441

Oamenii de afaceri au înce­put să-şi construiască bu­ge­tele pentru anul viitor, dar deocamdată nu pot să se ghideze după bugetul ţării, care va fi finalizat cel mai devreme luna viitoare, prognozele macro din cel mai recent raport al FMI fiind singurul reper.

Ca în fiecare dintre ultimii ani, ela­bo­rarea proiectului de buget întârzie, iar calendarul premierului Victor Ponta schi­ţat în septembrie, anume că bugetul va fi pe masa Guvernului până la 15 octom­brie, iar la 1 noiembrie va ajunge în Parla­ment pentru a fi votat până la 1 decembrie, este deja depăşit.

De-a lungul anilor, guvernele au promovat, în mod uzual, proiecte de buget opti­miste, supraestimând creşterea eco­no­mică şi veniturile bugetare, iar ipotezele au fost ulterior infirmate de realitate şi a fost nevoie de măsuri brutale precum majorarea TVA sau tăierea salariilor pentru echilibrarea bugetului. O prognoză cât mai corectă a PIB este esenţială pentru construcţia bugetului anual.
 

15 noiembrie, termenul legal până la care bugetul trebuie transmis Parlamentului

Termenul de depunere a proiectului de buget la Parlament a fost decalat de la 15 octombrie la 15 noiembrie, având în vedere că în perioada octombrie - noiem­brie Comisia Europeană elaborează prog­noza de toamnă privind previziunile de creştere pentru fiecare ţară membră. Dar oricum, de ani de zile, bugetul este apro­bat în anul în care el trebuie să fie efectiv în vigoare, ba pentru că s-a întâmplat să fim în ani electorali, ba pentru că situaţia econo­mică a fost fluidă.

Aşa stând lucrurile, oamenii de afaceri care se ghidau de obicei în stabilirea bu­ge­telor propriilor companii şi pe datele ţintă ale bugetului consolidat nu mai aşteaptă cu sufletul la gură proiecţiile făcute de guvern.

„Vom fi gata cu bugetul la finalul lunii noiembrie pentru că ştim că de-a lungul timpului au existat întârzieri (în ceea ce priveşte bugetul de stat – n.red.). Ţinem cont de indicatorii macroeconomici, dar la nivelul nostru nu au impact atât de mare. Ne uităm însă la cursul de schimb valutar. Toate băncile au dat estimări. (...) Aştep­tăm bugetul de stat în domeniul sănătăţii şi să vedem ce va face minis­terul“, explică Fady Chreih, directorul executiv al reţelei de clinici şi spitale private Regina Maria.

Companiile au unele «repere mari» legate de nivelul deficitului bugetar şi pro­mi­siunea că nu vor fi majorate impozitele. Rămâne în discuţie reducerea contri­bu­ţiilor sociale şi majorarea salariului minim la 1.000 de lei, a explică analistul eco­no­mic Aurelian Dochia.

El consideră că oamenii de afaceri au făcut bugete mai mult orientative, nu „bă­tute în cuie“ şi nu se mai bazează foarte mult pe indicaţiile generale din buget.

„Oamenii de afaceri ştiu că trebuie să menţină o anumită flexibilitate şi să se adapteze la ce se întâmplă pe parcurs. Nu sunt foarte deranjaţi că bugetul este apro­bat oarecum cu întârziere. Oamenii de afaceri nu se mai bazează foarte mult pe in­dicaţiile generale din buget. Se uită în buget la anumite capitole de cheltuieli cum ar fi achiziţiile de bunuri sau diverse proiec­te, unele firme private sperând să obţină anumite contracte. Sectorul privat este in­te­resat şi de investiţiile incluse în buget“, a spus Dochia.
 

Aşteptări modeste faţă de creşterea veniturilor bugetului

Economia ar urma să crească anul viitor cu 2,2%, iar deficitul bugetar va fi de de 2% din PIB, conform estimărilor FMI. Aceste cifre ar putea să se regăsească şi în proiectul de buget pentru 2014.

Totodată, FMI consideră că în anul 2014 veniturile bugetare ar urma să urce cu doar 4,4% faţă de nivelul din acest an, la 218,7 mld. lei. Şi ritmul anual de creştere al cheltuielilor bugetare totale va încetini, de la 7,8% în 2013 la 3,5% în 2014, până la 231,9 mld. lei, potrivit cifrelor din raportul FMI.

„Consideram că prognoza de creştere a veni­tu­rilor bugetare cu 4,4% în 2014 este una realistă în contextul unei creşteri eco­no­mice de 1,9% şi unei inflaţii medii de 1,9%. Rămâne însă de văzut dacă Gu­ver­nul va reuşi să atingă nivelul prognozat de ve­ni­turi pentru 2013“, spune Mihai Pă­tru­lescu, senior economist la UniCredit Ţiriac Bank.

Anul trecut veniturile la bugetul Ro­mâniei au crescut cu 6% faţă de 2011, iar ca procent din PIB au urcat de la 32,6% la 32,9%. Deşi veniturile bugetare aveau o rată anticipată de creştere de 8,4% în 2013 faţă de 2012, acestea au crescut cu doar 4,4% an la an în decursul primelor opt luni ale anului. „Cu toate acestea, rata de creştere a veniturilor ar putea accelera considerabil dacă se va îmbunătăţi colectarea fon­du­rilor structurale europene sau prin eli­mi­na­rea ineficienţelor din sistemul de taxare. Con­form Consiliului fiscal, indicele de efi­cientă a impozitelor variază între 88% pen­tru impozitul pe venit (echivalent cu o cotă implicită de taxare de 14%) şi 21% pen­tru impozitul venit (echivalent cu o cotă implicită de taxare de 3,3%)“, a mai spus Pătrulescu.

În 2014 corecţia FMI aplicată la ritmul de creştere al veniturilor, la 4,4%, are două explicaţii, consideră analistul Aurelian Dochia. „O bună parte din creşterea estimată a veniturilor pentru 2013 se da­to­rează unei mai bune încasări a veniturilor, ceea ce s-a dovedit a fi o ipoteză prea opti­mistă. Reducerea evaziunii fiscale în realitate nu se întâmplă. O creştere a veni­turilor cu 4,4% în condiţiile unei creşteri economice de 2,2% se poate realiza prin două măsuri: fie extinderea bazei de impo­zi­tare, fie prin «iluzoria» reducere a eva­ziunii fiscale“.

Dochia crede că se va merge pe scenariul din trecut şi se va face un buget ceva mai optimist, care va fi corectat pe par­curs. „Cel mai rău în legătură cu bugetele din ultimii ani este faptul că investiţiile sunt întotdeauna sacrificate. Este mare păcat pentru că investiţiile ar fi putut să aibă un efect multiplicator şi un efect pozitiv asupra creşterii PIB. Din punct de vedere structural nu am făcut suficient pentru reforma sistemului public. Nu am făcut suficient în termeni de îmbunătăţire a eficienţei şi reducere a cheltuielilor. Creşterea de venituri programată pentru 2013 este clar că nu se va realiza“, mai spune Dochia.
 

Încep presiunile pe bugetul pe 2014: mii de profesori ies în stradă şi ameninţă cu blocarea anului şcolar

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), una dintre cele mai puternice structuri sindicale din ţară, a obţinut toate aprobările de la Primăria Capitalei pentru acţiuni de protest în favoarea majorării bugetului învăţământului şi a salariilor. FSLI a anunţat ieri că 10.000 de profesori şi studenţi ies pe 6 noiembrie în stradă după ce între 28 şi 30 octombrie vor fi organizat acţiuni de pichetare la Guvern.

Revendicările FSLI vizează: alocarea începând cu 2014 a minimum 6% din PIB pentru Educaţie (ceva peste 3% din PIB în bugetul pe 2013) şi creşterea ponderii cheltuielilor de personal pentru învăţământ, din totalul cheltuielilor de personal din sectorul public; modificarea Legii educaţiei naţionale, inclusiv în ceea ce priveşte statutul personalului didactic; adoptarea unei legi de salarizare, prin care salariile profesorilor debutanţi să crească cu 50%, iar raportul dintre salariul de bază maxim al funcţiei didactice şi cel minim să fie 2:1. Salariul mediu net al unui angajat în educaţie a fost în iunie 2013 de 1.506 lei, adică sub salariul mediu net pe economie de 1,606 lei.

Şi reprezentanţii Federaţiei Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret“ evocă ipoteza blocării anului şcolar, nemulţumiţi de posibilitatea neindexării salariilor în 2014. Iulian Anghel
 

Ce spun oamenii de afaceri despre bugetele pentru anul viitor

Cătălin Ungureanu,  coproprietar la compania Inox Style, care vinde materiale din inox

Nici nu am timp să fac preconizările pentru anul viitor, pentru că mai tot timpul sunt pe la instituţiile statului, la ITM (Inspectoratul Tehnic al Muncii), la Apele Române, la Primăria Domneşti pentru că am o clădire în evaluare. Birocraţia este din ce în ce mai mare.  Sunt probleme mari în piaţă şi deşi am muncit „îngrozitor de mult în ultimele trei luni“, am ieşit pe pierderi. Pe ce să îmi fac bugetele când totul se modifică de la o zi la alta? Eu nu ştiu cum vom termina în acest an. Inox Style a avut anul trecut afaceri de circa 100.000 de euro şi opt angajaţi, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.

Fady Chreih, directorul executiv al reţelei de clinici şi spitale private Regina Maria

Vom fi gata cu bugetul la finalul lunii noiembrie pentru că ştim că de-a lungul timpului au existat întârzieri (în ceea ce priveşte bugetul de stat - n.red.). Ţinem cont de indicatorii macroeconomici, dar la nivelul nostru nu au impact atât de mare. Ne uităm însă la cursul de schimb valutar. Toate băncile au dat estimări. (...) În 2014 vrem să ne consolidăm businessul, dar în acelaşi timp să creştem şi să deschidem noi unităţi. Aşteptăm bugetul de stat în domeniul sănătăţii şi să vedem ce va face ministerul.

Adrian Mihai, unul dintre cei trei acţionari ai companiei de curierat FAN Courier, cel mai mare jucător cu capital românesc de pe piaţă

Niciodată nu este uşor să faci un buget în perioadă de incertitudine.

Noi am început să lucrăm la el, mai avem, dar incertitudinea există în piaţă, depindem de ce se întâmplă în economie, de măsurile pe care le va lua Guvernul.

Fiind o fire optimistă, am bugetat o creştere cu 10% a cifrei de afaceri pentru anul viitor.

Tudor Furir, managing director al Pernod Ricard România

Îngrijorător pentru noi este faptul că am „muşcat“ o creştere de taxe semnificativă (de la 1 septembrie s-au majorat accizele - n.red.), ceea ce va afecta semnificativ bugetul de anul viitor. În situaţia în care lucrurile se schimbă atât de rapid, trebuie să facem mai multe variante de buget. Avem un buget pentru 2014 care este submis, dar trebuie să lucrăm la mai multe variante care să ne permită să ajungem la acelaşi rezultat. Spre deosebire de Guvern, cifrele noastre (din buget - n.red.) nu se schimbă, ci doar modul în care realizăm aceste cifre se poate schimba. Anul financiar al companiei se derulează în perioada iulie 2013 - iunie 2014.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 24.10.2013

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO