"Reforme" este cuvântul care a fost rostit cel mai frecvent încadrul unui seminar de trei zile organizat de BNR şi AsociaţiaRomână a Băncilor pentru jurnaliştii din domeniul economic, lasfârşitul săptămânii trecute.
Confruntată cu perspectivele unui al treilea an consecutiv descădere economică în 2011, România lucrează încă la ajustareadeficitelor - atât din sectorul bugetar, cât şi de cont curent -însă nu a făcut aproape nimic pentru a avea o economie mai"competitivă".
Din perspectiva Băncii Naţionale, mingea este acum în curteaGuvernului, contribuţia politicii monetare limitându-se acum lamenţinerea stabilităţii cursului şi a unui sector bancarfuncţionabil. Guvernatorul Mugur Isărescu a făcut, într-oprezentare de trei ore ţinută în faţa a circa 30 de jurnalişti, oanaliză a situaţiei economiei, iar principala problemă identificatăa fost incapacitatea statului de a-şi plăti datoriile latimp.
"Arieratele sunt una dintre explicaţiile pentru care există şirecesiune şi inflaţie mare. Oricum, sunt o problemă majoră aRomâniei pentru că sunt, nu ca o molimă, dar ca o boalăcontagioasă. Se transmite şi denaturează fondul economiei de piaţă,care este disciplina monetară, fiscală, plăţile la timp. Creează unlanţ de întârzieri care pot să fie şi mai rele decât deficitelemari", a spus Isărescu. Este al zecelea an în care guvernatorulîncheie cu prezentarea sa seminarul EU-Cofile (European Union -Corporate Financ and Banking Lectures), organizat de BNR încolaborare cu Asociaţia Română a Băncilor şi Alpha Bank, cu scopulde a crea un cadru special de dezbateri între oficiali ai BNR sauguvernamentali şi jurnalişti.
În ultimii nouă ani a fost organizat la Casa de Odihnă a BNR de laCumpătu, lângă Sinaia, o vilă amplasată retras şi dedicată exclusivpersonalului BNR sau invitaţilor băncii centrale.
Isărescu a evitat de data aceasta să vorbească despre perspectivelerevenirii pe creştere a economiei, preferând doar să remarce căieşirea dintr-o perioadă cu politică fiscală prociclică este foartegreoaie.
"2011 va fi un an interesant" este singurul pariu pe care Isărescumai îndrăzneşte să îl facă, după ce în ultimii doi ani a fostnevoit să admită că optimismul său nu a fost justificat. Laîntâlnirea de la Sinaia din 2008 guvernatorul considera că Româniaare toate motivele să scape neatinsă de criza pornită din StateleUnite ale Americii şi care deja înghiţise la acel moment Europa deVest, iar în 2009 vorbea de o recesiune în "V", adică cu o revenirerapidă a economiei. Acum, Isărescu spune că nu a anticipat cât dedificilă se dovedeşte acum ajustarea bugetară şi consideră că afost chiar "naiv" când a presupus că autorităţile vor grăbiabsorbţia fondurilor europene.
Lucian Croitoru, consilierul pe probleme de politică monetară alguvernatorului, a precizat în cadrul seminarului că România are unpotenţial de creştere economică de sub 1% pe termen scurt, încondiţiile în care a pierdut forţă de muncă, productivitate şicapitaluri.
"Dacă reluarea creşterii economice (peste nivelul potenţial de 1% -n. red.) se va face cu intrări mari de capitaluri, vom aveapresiuni inflaţioniste şi probleme de cont curent. Dacă se va facefără intrări mari de capitaluri, vor fi doar presiuniinflaţioniste. De aceea România are nevoie de reforme structuralecare să îi asigure competitivitatea. Avem nevoie de bani, dar şi dereforme, nu doar fiscale", a spus Croitoru.
Economistul-şef al BNR Valentin Lazea a arătat că România trebuiesă absoarbă în continuare bani din afară pentru a se dezvolta, însăstatutul de membru al Uniunii Europene nu mai reprezintă un avantajîn atragerea de investiţii. El a citat un studiu al FMI privindfactorii care influenţează decizia investitorilor străini, printrecare cei mai importanţi sunt adâncimea pieţei financiare, calitateainfrastructurii, flexibilitatea pieţei muncii şi sistemuljuridic.
"La toţi cei patru factori instituţionali noi avem mari probleme.Reforma în România nu se limitează doar la salarii şi pensii,lucrurile grele de care trebuie să ne apucăm sunt cei patrufactori. Asta este agenda României în următorii 20 de ani", a spusLazea în cadrul seminarului.
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR
n Ţinem rezervele valutare la un nivel excedentar, ca să dămîncredere în economie.
n Nu ţinem artificial cursul. BNR ar fi putut să ducă euro mai josdacă ar fi vândut toată valuta cumpărată.
n Aprecierea cursului mi se pare periculoasă, însă nu simt nicinevoia unei deprecieri.
n O depreciere a cursului nu ar elibera tensiuni din economie, cidimpotrivă.
n De zece luni băncile stau pe un munte de lichiditate, dar nu daudrumul la credite.
Valentin Lazea, economistul-şef al BNR
n Modelul de afaceri din
anii de boom nu va mai funcţiona.
n România are prea puţină economisire internă, depinde de banii dinstrăinătate.
n Statutul de membru al
Uniunii Europene nu mai reprezintă un avantaj pentru atragerea deinvestiţii, banii merg în America de Sud sau în Asia.
n Industria este motorul revenirii economiei, însă atrage maipuţine investiţii străine.
Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului
n Potenţialul de creştere a economiei pe termen scurt este între 0%şi 1%.
n Principala provocare pentru România este acum să asiguresustenabilitatea fiscală fără să complice perspectivele reveniriieconomiei.
n Reformele structurale trebuie să meargă mult dincolo deajustările fiscale avute în vedere.
n Autorităţile trebuie să se abţină de la măsuri care ar întârziareluarea creditării în condiţii normale.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
