Primăria Reşiţa, împreună cu multinaţionala franceză Ceetrus, va deschide un mall şi un Aqua Park, valorificând astfel o platformă industrială de circa 60 de hectare, care va deveni centrul oraşului. Au fost demarate proiecte prin care se va dezvolta tehnologia IT, pentru a permite antreprenorilor de start-up să înceapă o afacere într-un mediu propice.
Primarul Reşiţei, Ioan Popa (PNL), aflat la cel de-al doilea mandat, foloseşte bagajul său de cunoştiinţe din zona de business în administraţia publică, pentru a îmbunătăţi economia la nivel de oraş şi, implicit, de judeţ, prin crearea atracţiilor turistice, dezvoltarea tehnologiei IT şi atragerea cât mai multor tineri dinamici care să lucreze în diverse domenii. Judeţul aflat la graniţă cu Serbia se situează la coada clasamentului, având o cifră de afaceri de doar 5,5 mld. lei/an, însă Ioan Popa vede în oraşul Reşiţa o potenţială zonă investiţională.
„Acolo unde judeţele sunt gestionate într-un sistem antreprenorial de management inteligent acest lucru poate să aibă ca şi finalitate o îmbunătăţire semnificativă a mediului economic. În primul mandat, m-am ocupat mai mult de infrastructură şi de îmbunătăţirea calităţii vieţii, iar acum împreună cu Ceetrus, o multinaţională franceză, vom deschide un mall la Reşiţa, vom face un Aqua Park, practic vom trata o platformă industrială de cca 60 hectare, care va deveni noul centru al oraşului. Toate aceste lucruri vor opri tendinţa tinerilor de a părăsi oraşul pentru chestiuni de genul Starbucks, Multiplex etc.“, a declarat pentru zf Ioan Popa.
Judeţul Caraş-Severin, respectiv Reşiţa, reprezintă o zonă economică ce s-a prăbuşit în urmă cu 25 de ani, povesteşte acesta, când Combinatul Siderurgic şi Uzina Constructoare de Maşini (UCMR), două fabrici consacrate cu peste 14.000 de angajaţi, au avut o scădere majoră a forţei de muncă, ajungând la doar 1.000 de angajaţi.
În 2018, numărul mediu de angajaţi din judeţul Caraş-Severin era aproximativ 24.200, arată datele ONRC, confidas.ro şi estimările zf.
Businessurile din oraşul Reşiţa care funcţionază cel mai bine în prezent, conform declaraţiilor primarului, sunt IMM-urile, pentru că au o anumită elasticitate, având un număr mic de angajaţi, iar lucrurile sunt mai uşor de gestionat. Acestea cuprind o paletă largă de domenii de activitate, de la construcţii metalice, până la sectorul alimentar sau firme de confecţii.
La polul opus, se află Uzina Constructoare de Maşini (UCMR), care este în insolvenţă şi pe care primarul speră că Ministerul Economiei o va introduce din nou în proprietatea statului.
Drumul lui Ioan Popa de la antreprenoriat la administraţia publică a adus cu el mai multe strategii ce au impactat dezvoltarea oraşului Reşiţa într-un mod pozitiv, printre care se numără partea de marketing şi analiză prin care se stabilesc punctele tari şi punctele slabe ale oraşului.
„Când am intrat în primărie am analizat, împreună cu un consultant financiar, bugetul primăriei, datoriile, centrele de profit şi de cost şi am reuşit să facem disponibilizări în zone care erau mari consumatoare de resurse financiare şi să ne focusăm pe trei direcţii importante: proiecte europene, achiziţii publice şi direcţia de investiţii. Am stabilit în ce sectoare e inteligent să investim pentru a avea profit, toate acestea le-am adus cu mine din compania privată şi sunt convins că şi Romeo Dunca, noul preşedinte al Consiliului Judeţean Caraş-Severin, are aceleaşi viziuni. Sunt încântat de faptul că acum Consiliul Judeţean a trecut din stânga în dreapta şi că îl am partener“, mai spune Ioan Popa.
La nivelul judeţului Caraş-Severin, au intrat în 2018, investiţii străine în valoare de 162 mil. euro, cu 50% mai puţin decât în 2016.
Primarul Reşiţei susţine că investitorii străini ar fi un pas în faţă pentru economia judeţului, aşa cum a fost şi introducerea companiei producătoare de centuri de siguranţă şi airbaguri Autoliv, în timpul primului său mandat.
Cu toate acestea, el spune că s-ar bucura mai mult să existe întreprinderi mai mici, care să însumeze între 10 şi 200 de angajaţi. „Cred că am fi mult mai câştigaţi datorită elasticităţii acesui tip de companii, evident, nerefuzându-le pe cele mari. Eu m-aş bucura mult să dezvoltăm companii mici şi mijlocii“, adaugă el.
Comparativ cu judeţul Caraş-Severin, Timiş, judeţul vecin, are o cifră de afaceri care depăşeşte 66 mld de lei, iar numărul mediu de angajaţi este de aproape 200.000, potrivit ONRC şi confidas.ro.
Ioan Popa susţine că diferenţa dintre cele două judeţe este dată, în primul rând, de dimensiune, Timişoara fiind de 6 ori mai mare decât Reşiţa. Apoi, printre alte elemente distinctive se numără centrul universitar din Timişoara, Aeroportul Internaţional Traian Vuia şi disponibilitatea mai mare a terenurilor de construcţii din Timişoara. „În Timişoara, beneficiezi de mii de hectare de teren plat, în schimb Reşiţa este într-o zonă colinară subalpină, împădurită şi avem probleme cu identificarea spaţiului pe care putem construi platforme industriale sau logistice“, adaugă acesta.
