Intr-o vreme in care sectorul energetic e pe prima pagina a fiecarui ziar, iar in fiecare zi pare ca o noua mare stire creeaza reverberatii in piata, apare un nou anunt surprinzator. Desi profund bucuratoare, vestea ca Japonia se orienteaza serios sa investeasca in sistemul energetic national al romaniei naste si o intrebare simpla: de ce?
In 7 Martie 2023, Klaus Iohannis şi Prim-ministrul Japoniei Fumio Kishida au semnat un parteneriat strategic. Ulterior, camera de comert exterior a japoniei si-a schimbat abordarea locala, inroland noi companii Romanesti ca membrii si creand o platforma speciala J-Bridge pentru generarea de parteneriate bilaterale.
Poate mai surprinzator, are loc forumul de inovare Romania japonia, in Iunie 2024, la sediul central JETRO din Tokyo, urmat de forumul energetic bilateral Romania Japonia, din 4 Noiembrie. Am avut onoarea de a participa la ambele evenimente si am observat cu multa bucurie o deschidere reala din partea companiilor private si a organelor de stat Japoneze de a construi proiecte bilaterale cu pilonii strategici ai Romaniei. Intrebarea care a rezultat nu a fost “daca” intentia e reala, ci mai de graba, din nou, “de ce”.
***
Japonia este, pentru mine cel putin, un ideal. Avand ocazia sa locuiesc 6 luni in Akita, in cadrul unui schimb de studiu din SUA, nu a facut decat sa imi adanceasca fascinatia.
O cultura izolata si aparte, dupa o politica inchisa si reticenta asupra europei de est, dintr-o data se focuseaza intens asupra zonei. Asa cum in anii 80 Romania a trait o schimbare intensa, care a marcat inceputul unei traiectorii puternic ascendente a tarii, Japonia a experimentat un alt fel de eveniment semnificativ. Economia expansiva de dupa al doilea razboi Mondial s-a spart incepand cu 1990, incepand o perioada care a fost cunoscuta ca “deceniul pierdut”. Mai mult, populatia tarii a intrat intr-un declin constant, care a intors piramida demografica perfect cu capul in jos, o imagine care ingrijoreaza, in primul rand, industriile de productie si manufactura nationale, care se confrunta cu problema reala ca nu gasesc forta de munca sa inlocuiasca personalul care iese la pensie.
Desi stagnarea economica naste comfort, usor usor Japonia a inceput sa confrunte Realitatea declinului economic, sub presiuni intense din partea Chinei, un gigant care se ridica pe urmele lor cu agresivitate.
In urma forumului din 4 noiembrie, la receptia de la resedinta ambasadorului Japoniei in Bucuresti, am intrebat unul din participantii la conferinta: “In cazul asta, ce faceti?” Mi-a raspuns simplu, „venim in Europa de est.”
Desi o vreme inclusiv Japonia a dezvoltat mecanisme de productie in China, la fel ca Statele Unite, descopera ca o colaborare cu China are un factor mare de “risc de tara”, cum mi l-au descris. Au incercat proiecte de investitie masiva in India, dar au intampinat dificultati mari de adaptare a culturii locale la cea Japoneza de Business, doua lumi diferite.
Cu Europa de vest perceputa deja ca o piata matura, ramane, deci, optiunea Europei de est.
Si totusi, parca aceasta poveste nu constituie un raspuns satisfacator, suficient. Lipseste, intr-adevar, o intreaga dimensiune a acestei paradigme.
JETRO are birouri in 3 orase din Europa de Est: Bucuresti, Varsovia, iar incepand cu 10 Octombrie 2024, Kiev – Ukraina. O miscare simpla, dar extrem de eficienta, prin care Japonia isi arata afilierea impotriva agresiunii Rusiei, o tara cu care Japonia inca nu a semnat tratat de pace in urma celui de-al doilea razboi Mondial. Mai mult, in Iulie 2023, Japonia a semnat un parteneriat special, intitulat “Individually Tailored Partnership Programme” cu NATO, care este in vigoare pana in 2026, declarand totodata ca va mentine politica de demilitarizare si nu intentioneaza sa adere NATO, nici partial nici total.
Consiliul Energetic Mondial a analizat profilul energetic al tuturor celor 99 de tari membre si a generat un clasament bazat pe Securitate energetica, echitate energetica, si sustenabilitate. In acest clasament, in mod surprinzator, Romania si Japonia impart pozitia 23, un marker important pentru progresul realizat de Romania in dezvoltarea sistemului energetic national.
Se contureaza, asadar, o nevoie a japoniei de a se alatura unei noi piete, pentru a isi mentine pozitia de leader economic Mondial, pastrand totodata aliantele si afilierile politice curente.
Pentru Romania, Japonia raspunde unei mari provocari ridicate de abundenta de fonduri europene care aduc, cu sine, o serie larga de asumari si responsabilitati de decarbonizare si dezvoltare sustenabila.
Japonia este angrenata in discutii de extindere a capacitatii centralei de la Cernavoda, de dezvoltare de proiecte hibrid cu hidrogen la locatiile hidrocentralelor mari ale tarii, si de dezvoltare de proiecte de captare si depozitare de carbon, prin infrastructura existenta de extractie de gaze naturale. Mai mult, are in plan sa extinda implicarea in proiecte de mobilitate critica, precum cel existent al podului din braila realizat in colaborare cu IHI Corporation, sau magistrala de metrou 1 mai – Otopeni, realizata in colaborare cu JICA (Japan International Cooperation Agency).
Asadar, cu seriozitate si directie, Japonia isi implica resursele private si guvernamentale in dezvoltarea tuturor proiectelor de infrastructura energetica din Romania, initiative care garanteaza intarirea stabilitatii securitatii sistemului energetic national, dar si un aport economic semnificativ la jucatorii principali din domeniul energetic, care constituie un aport generos la PIB-ul tarii.
In acest context, ce ramane de facut?
Pentru toate partile implicate din partea noastra in acest proces, ramane o provocare reala sa onoram si mentinem protocolul diplomatic al Japoniei, o provocare la care Ministerul Energiei a raspuns cu maiestrie in instanta forumului din 4 noiembrie.
Cu o cultura definita de onorarea protocolului in orice proces semnificativ, Japonia va ramane atenta la raspunsul si organizarea noastra in toate planurile care se vor desfasura mai departe. Oportunitatea Romaniei de a face un salt economic si tehnologic amplu depinde, in mod bizar, de abilitatea noastra de a avea rabdare, sta la masa, si bea ceai.
