♦ „Am început o investiţie anul trecut în iulie de 120 de milioane de euro. Am cheltuit în şase luni 40 şi mai am de cheltuit 80 anul acesta.“
Oportunităţile din 2025 sunt mai mari decât riscurile în 2025, au spus speakerii conferinţei Deloitte / ZF „Impactul modificărilor fiscale şi bugetare asupra economiei“. Investiţiile din fonduri UE, construcţia de autostrăzi, aderarea la Schengen şi viza americană Waiver sunt oportunităţi pentru companii în acest an, iar riscurile sunt în spate, a spus ministrul de finanţe Tanczos Barna, pentru că taxele nu vor mai creşte în 2025.
„Schengenul este un factor de exploatat. Avem şi un semnal de încredere din partea SUA. Lucrurile se pot schimba doar dacă statul se schimbă ca partener al cetăţenilor şi oamenilor de afaceri. Nu vreau să folosesc fraze folosite de multe ori şi care rămân fără substanţă dacă nu sunt respectate. Respectul se transformă şi în reducerea cheltuielilor şi în calitatea serviciilor oferite către cetăţean şi antreprenor. Costul serviciilor publice nu mai poate creşte an de an şi trebuie limitat şi ca sumă, şi ca număr de persoane care oferă aceste servicii“, a spus Barna.
ZF, împreună cu compania de consultanţă şi audit Deloitte România, au organizat conferinţa „Impactul modificărilor fiscale şi bugetare asupra economiei“. La dezbatere au fost prezenţi ministrul de finanţe împreună cu lideri ai mediului de business. Specialiştii Deloitte prezenţi la conferinţă au explicat impactul modificărilor fiscale asupra mediului de business şi ce ar mai putea urma în 2024. Vlad Boeriu, partener coordonator servicii fiscale şi juridice, Deloitte România, a evocat oportunitatea susţinerii activităţilor de cercetare-dezvoltare din România, care ar trebui reconfigurată prin eliminarea birocraţiei.
„Aş dori să pun accent pe activităţile de cercetare-dezvoltare. Aici avem o legislaţie care, pe de o parte, poate fi îmbunătăţită în ceea ce priveşte încurajarea activităţilor de cercetare-dezvoltare desfăşurate în România, dar în plus faţă de legislaţie, din păcate, practica este mai complicată şi momentan nu vedem un număr suficient de mare de companii interesate să acceseze facilităţile de cercetare-dezvoltare tocmai din cauza birocraţiei excesive“, a spus Vlad Boeriu.
Antreprenorii prezenţi la eveniment au spus, de asemenea, că pentru business este importantă predictabilitatea fiscală. Ioan Popa, preşedinte şi fondator, Transavia, a ridicat problema reformelor structurale din România: „Ţara asta are două probleme majore referitor la colectarea banilor la buget, când nu toată lumea plăteşte în mod corect, iar legile sunt destul de slabe, din punctul meu de vedere, iar cei care nu plătesc nu le face nimeni nimic sau ce li se întâmplă sunt consecinţe minimaliste. Tot vorbim de 30 şi ceva de ani de reformă administrativ-teritorială şi nu se întâmplă nimic. Am mai dat comparaţia cu Germania, care are 80 de milioane de locuitori şi are 800 de UAT-uri şi România care au are 18,5 mil. şi are 3.700.“
Alexandra Smedoiu, partener servicii fiscale, Deloitte România
► Antreprenorii ce vor să ştie, ce am întrebat şi eu către domnul ministru, este la ce creşteri de taxe să ne aşteptăm, pentru că da, mediul de afaceri are să spunem aşa, o frică, că toate aceste calcule nu se vor realiza. Deşi ne dorim ca modificările fiscale să fie anunţate cu şase luni înainte, aşa cum spune legea, mereu le aşteptăm între Crăciun şi Revelion, aşa cum s-a întâmplat şi anul acesta.
► Apropo de veniturile suplimentare aş spune că sunt patru mari categorii de modificări cu care Guvernul a venit în decembrie. Vorbim despre creşterea impozitului pe dividende, de la 8% la 10%. Din datele publice la care ne-am uitat noi, dacă ne uităm la încasările din impozitul pe dividende, erau undeva la vreo 6 miliarde de lei. Probabil cu o cotă de 10%, putem să aducem 1-1,5 mld. lei suplimentar.
► Apoi, vorbim de micşorarea plafonului la microîntreprineri ambele cu impact semnificativ mai pronunţat la persoanele fizice. Ambele afectează micile afaceri. Menţionez că este şi o încercare de a readuce încadrarea în definiţia de microîntreprindere dată de directivele europene.
► Sunt circa 70.000 de IMM-uri care ar urma să treacă din impozitarea la cifra de afaceri la impozitarea pe impozit pe profit. Aici însă sunt mai multe aspecte şi analize. Este mai nuanţat. Eu nu am văzut o analiză detaliată pe date concrete, iar datele publice nu sunt suficiente pentru a face astfel de analize.
Edward Creţescu, preşedinte, Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii (ANIS); CEO, Regista
► Dacă ne uităm la noi, ca asociaţii, ca patronat, vedem că majoritatea companiilor noastre sunt ori foarte, foarte mari - Microsoft, Google - ori sunt companii mici şi şi mijlocii, pentru că ele fac baza industriei noastre. Ele, la rândul lor, fac toate aceste comenzi, toate aceste produse pentru companii, ori din România, ori din exterior.
► A fost o măsură bună pentru că ne-a ajutat bineînţeles să ne dezvoltăm industria. Dacă vă aduceţi aminte în 2003, când a fost introdusă acea facilitate fiscală care a fost scoasă la finalul lui 2024, impactul industriei de IT în PIB-ul din România era undeva la 0,5-0,3% deci era aproape infim. Acum, la final de 2024, noi ne apropiam de 9% din PIB, deci este un salt enorm făcut în 20-21 de ani.
► Haideţi să luăm un exemplu de companie de IT care în primul rând face cercetare şi aici vorbesc legat de compania de pe care o conduc. Investiţia noastră iniţială a fost undeva la 500.000 euro ca să putem să dezvoltăm şi dacă ar fi fost impozit venit, clar ar fi fost o problemă mai mare, în special în primii ani, ca să putem să suportăm toate aceste cheltuieli.
Alin Chitu, partener servicii fiscale, Deloitte România
► Rezilienţa unui stat se bazează pe susţinerea antreprenorilor cu o amprentă fiscală foarte mare. Atunci când vorbim de sprijin acordat de stat, ar trebui cumva direcţionat către firmele care care plătesc taxe şi impozite mari la nivelul bugetului statului.
► Nu sunt foarte încrezător în ce ne-a spus domnul ministru cu privire la ajustarea la 7% deficit bugetar de anul acesta. Am fost acolo şi ştiu că dânsul are şi o foarte multe provocări politice. La sfârşitul zilei noi nu putem să implementăm nişte soluţii corecte, atât timp cât nu ne uităm în oglindă şi nu afirmăm toate lucrurile care afectează în acest moment bugetul de stat.
► La noi bugetul nostru pe partea de venituri e foarte liberal şi pe parte de cheltuieli este foarte socialist şi cumva cred că de aici trebuie să plecăm: ce ne dorim de la statul nostru. Ne dorim un stat suplu sau un stat social?
► Discuţia legată de tăiere de cheltuieli ar trebui abordată la modulconstructiv. Noi probabil că o să închidem anul acesta cu venituri fiscale de 28% faţă de media europeană de 40%. Dacă vă uitaţi pe execuţia bugetară, cheltuielile care sunt legate de personal, probabil anul acesta o să se închidă undeva la 9% din PIB. Baza de deficit de la care plecăm este de minim 10% pe cash, probabil 11-12% pe ESA. Ca să scădem în 2025 de la 10 la 7% este imposibil, oricât ne-am dori.
Vlad Boeriu, partener coordonator servicii Fiscale şi juridice, Deloitte România
► Problema este că cheltuielile bugetare au cresct mai accelerat decât colectarea. 13% am reuşit să creştem veniturile, 20% cheltuielile, la 11 luni. Asta, din punctul meu de vedere, ne-a dus în deficitul ăsta uriaş. Am mai întâlnit niveluri atât de mari doar în perioada COVID. În acest context, mă bucur că s-a achiesat la ideea că reducem cheltuielile bugetare şi este necesar pentru a începe acest proces de consolidare fiscal-bugetară.
► Acum doi ani, am avut o situaţie similară şi atunci am mărit nişte taxe şi am promis că reducem cheltuieli. S-a întâmplat partea de creştere a taxelor, nu s-a întâmplat partea de reduceri a cheltuielilor, din păcate. Sper ca în 2025 să ne axăm mai mult pe reducerea cheltuielilor.
► Credem că taxele nu ar trebui să crească. Mediul economic antrenează creşterea economică şi societatea în general. Avem nevoie să ne păstram competitivitatea, mai ales având în vedere contextul regional şi global. Vedem că UE se confruntă cu anumite probleme, majoritatea investitorilor din România vin din UE şi consider că este important să ne păstrăm competitivitatea ca ţară.
► Cum am putea face asta, în plus faţă de reducerea de cheltuieli? Optimizarea digitală, digitalizarea sistemului fiscal. Cred că se văd deja efectele. Trebuie să continue investiţiile în infrastrctura IT a autorităţii fiscale, să conectăm sistemele de baze date ale ANAF.
► Aş dori să pun accent pe activităţile de cercetare-dezvoltare. Aici avem o legislaţie care, pe de o parte, poate fi îmbunătăţită în ceea ce priveşte încurajarea activităţilor de cercetare-dezvoltare desfăşurate în România, dar în plus faţă de legislaţie, din păcate, practica este mai complicată şi momentan nu vedem un număr suficient de mare de companii interesate să acceseze facilităţile de cercetare-dezvoltare tocmai din cauza birocraţiei excesive.
Barna Tánczos, ministrul finanţelor
► Anul 2025 ar trebui să fie un an al solidarităţii în primul şi primul rând din cauza modului în care a fost încheiat 2024. Au fost majorări de salarii, au fost crescute anumite cheltuieli de funcţionare şi s-au alocat sume considerabil mai mari şi pentru investiţii. A fost un an în care deficitul a crescut, a ajuns la 8,6% în principiu, vom închide zilele următoare şi vă pot spune, trebuie să fie un an al solidarităţii pentru că la aceste cheltuieli statul trebuie să ia decizii cu privire la cheltuielile proprii.
► Acest lucru s-a făcut prin ordonanţe de ajustări multisectoriale. În 2025 va trebui să venim să susţinem mediul de afaceri, cu investiţii masive, şi aici trebuie să avem grijă să nu scădem investiţiile pe 2025 faţă de anii precedenţi şi să asigurăm un suport pentru economie.
► Sigur, cu prioritate va trebui să folosim fondurile europene, sunt şi banii de la buget, pentru că multe componente sunt cu cofinanţare şi fără bani de la buget nu vor putea să meargă nici investiţiile din bani europeni.
► Aceste investiţii ne vor permite să continuăm ritmul de creştere economică. Vor contribui semnificativ la o creştere economică solidă în 2025 şi România are o economie solidă care poate să performeze, dacă exploatează oportunităţile aduse din sectorul public şi privat,
► Schengenul este un factor de exploatat. Avem şi un semnal de încredere din partea SUA. Lucrurile se pot schimba doar dacă statul se schimbă ca partener al cetăţenilor şi oamenilor de afaceri. Nu vreau să folosesc fraze folosite de multe ori şi care rămân fără substanţă dacă nu sunt respectate. Respectul se transformă şi în reducerea cheltuielilor, şi în calitatea serviciilor oferite către cetăţean şi antreprenor. Costul serviciilor publice nu mai poate creşte an de an şi trebuie limitat şi ca sumă, şi ca număr de persoane care oferă aceste servicii.
► Statul trebuie să se angajeze că nu modifică de fiecare dată sistemul de impozitare, sistemul fiscal să nu se modifice de azi pe mâine. Sper ca chestiunea din decembrie (OUG trenuleţ - n. red.) să fie ultima dată când s-a întâmplat ce s-a întâmplat, erau presiuni în acel moment, în ultimele zile din an, era o ordonanţă care trebuia dată şi exista un angajament în faţa comisiei pe mai multe paliere astfel încât să închidem jaloane din PNRR şi să intrăm pe o traiectorie de credibilitate şi predictabilitate în ceea ce priveşte sistemul de corectare-taxare.
► Ne vom încadra în procentul de 7% din PIB ca deficit în 2025. Acesta este obiectivul şi îl vom respecta fără să mai modificăm alte impozite şi taxe în 2025. Nu creştem TVA şi nu modificăm impozitul pe venitul persoanelor fizice. Mergem în construcţia bugetară pe actualul sistem de impozitare. Nu avem alte taxe modificate în 2025.
► Mergem pe o creştere economică de 2,5% în 2025.
Dr. ing. Ioan Popa, preşedinte şi fondator, Transavia
► Sigur că noi facem anumite lucruri în colaborare cu Institutul de Învăţământ Superior şi cu anumite institute de cercetări din ţară, dar care din punctul meu de vedere sunt destul de minimaliste şi vizează mai mult un sprijin al nostru pe care să-l facem faţă de aceste instituţii, chiar dacă nu neapărat ţintim un rezultat final direct. În ceea ce ne priveşte pe noi, cred că treaba aceasta trebuie gândită puţin mai mult la un nivel macro
► Ţara asta are două probleme majore referitor la colectarea banilor la buget, când nu toată lumea plăteşte în mod corect, iar legile sunt destul de slabe, din punctul meu de vedere, iar cei care nu plătesc nu le face nimeni nimic sau ce li se întâmplă sunt consecinţe minimaliste. Tot vorbim de 30 şi ceva de ani de reformă administrativ-teritorială şi nu se întâmplă nimic. Am mai dat comparaţia cu Germania, care are 80 de milioane de locuitori şi are 800 de UAT-uri şi România care are 18,5 mil. şi 3.700.
► Am început o investiţie anul trecut, în iulie, de 120 de milioane de euro. Am cheltuit în şase luni 40 şi mai am de cheltuit 80 anul acesta, sper să mă încadrez acuma. Eu nu sunt obişnuit să dau sfaturi, că nici nu prea primesc în general.
Matei Lucescu, fondator, Bere Griviţa
► Noi am avut 10 ani de creştere economică fantastică, cu PIB a crescut de două ori şi jumătate, am avut o creştere a venitului mediu în economie de la 1.700 lei la 5.000 lei în ultimii 10 ani. Deci 10 ani foarte buni, 10 ani de stabilitate economică, de stabilitate fiscală, aş spune, şi a venit, desigur, nota de plată pentru toată lumea.
► Problema pe care noi, ca mici producători sau ca IMM-uri, pe care noi o vedem este faptul că noi aflăm de aceste schimbări legislative foarte târziu. Fiindcă un mic producător care şi-a făcut strategia anul acesta să se încadreze sub acel plafon de 500.000 euro. Pe 30 decembrie sau pe 31 decembrie află că el a făcut toate aceste eforturi degeaba.
► Eu nu cred că în luna august nu se ştia despre această problemă de deficit bugetar, nu cred că Ministerul Finanţelor nu ştia că urmează nişte probleme din acest punct de vedere şi putea să anunţe nişte măsuri sau faptul că se gândesc la nişte măsuri în aceste zone încă de atunci. Vorbim aici şi de faptul că au renunţat la acele stimulente pentru angajaţii din sectorul agro-alimentar, IT. Avem nevoie să ştim din timp tocmai ca să putem să preîntâmpinăm aceste probleme, să venim cu modificări de strategie de bugete.