Instituţiile financiare internaţionale reduc pe rând prognoza de creştere economică a României pentru anul 2017 şi următorii, dar Ministerul Finanţelor al României merge pe mâna Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP), ajunsă celebră în urma estimărilor complet greşite pe care le-a făcut în vremea crizei: economia va creşte şi mai mult, nu va scădea.
FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană, guvernul României, dar şi analiştii independenţi mizează în acest an pe o creştere economică de peste 4%, creştere impulsionată puternic de consum - un consum stimulat, la rândul său, de majorările salariale şi de reducerea TVA.
Cum însă majorări de salarii cu 25%, cum s-a întâmplat în ultimul an în cazul celor 1,2 milioane de angajaţi la stat, nu sunt posibile în fiecare zi şi nici alte taxe nu e de presupus că ar fi rezonabil să fie reduse, economiştii cred că cererea se va tempera în anii ce vin, iar avansul economic bazat pe consum va încetini. Ministrul finanţelor Anca Dragu crede însă că acest lucru nu se va produce: „Pentru acest an prognozăm o creştere de 4,2%, iar pentru 2017, 2018 şi 2019 estimăm o îmbunătăţire a acestui indicator la 4,5%, în medie, anual“.
Banca Mondială a îmbunătăţit marţi marginal estimările de creştere economică a României în 2016 de la 3,9% la 4%, dar a redus previziunile privind avansul PIB în 2017 şi 2018. Potrivit raportului „Global Economic Prospects“, Banca Mondială vede o creştere economică a României în 2017 de 3,7%, faţă de 4,1% cât prognoza în raportul similar din ianuarie şi de 3,4%, faţă de 4% în ianuarie, pentru 2017.
Sunt cifre care apar şi în rapoartele Comisiei Europene sau ale FMI. Comisia Naţională de Prognoză este singura care vede creşteri pentru anii ce vin: un avans al PIB de 4,3% în 2017, 4,5% în 2018 şi 4,7% în 2019. Sunt cifrele pe care mizează şi Finanţele.
Cum explică Anca Dragu acest optimism? „Prognozele noastre, ale CNP, beneficiază de mai multe elemente. Noi avem această instituţie, Comisia Naţională de Prognoză, care ştie toate specificităţile economiei româneşti. Este normal să fie un asemenea gap (între previziunile instituţiilor internaţionale şi cele ale instituţiilor interne), dar cred că pe parcursul acestui an gapul se va micşora“.
