♦ În toată istoria, sfârşitul războaielor sau al crizelor a fost însoţit de un optimism neînchipuit cu puţină vreme în urmă, chiar dacă acest optimism nu avea acoperire ♦ Şi mereu acest optimism a fost semnalul sfârşitului deprimării.
„Revenirea în «V» a economiei este o certitudine“, susţine ministrul finanţelor Florin Cîţu, cu ochii la revenirea consumului, la şapte luni. „Economia se ţine mai bine decât ne-am aşteptat“, spune Cristian Sporiş, vicepreşedinte corporate banking al Raiffeisen Bank.
„România nu este într-o situaţie mai dificilă decât sunt economiile Europei sau economia SUA. Leul nu este bolnav“, dă asigurări Dainiel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal.
Economia va avea o cădere, în acest an, de 4-6% şi un deficit fiscal ce poate ajunge la 9% din PIB. Însă, pe măsură ce ne apropiem de final de an, pare că lumea începe să răsufle mai uşurată.
Leul s-a depreciat vineri până la 4,849 lei pentru un euro – un maxim istoric, dar, în România, dat fiind trecutul chiar recent, cursul este un subiect foarte sensibil, de aceea şi atenţia asupra lui poate fi exagerată. În fapt, de la începutul anului, până vineri 4 septembrie, leul s-a depreciat faţă de euro cu doar 1,5%.
„Nu avem o cădere a monedei naţionale. Leul nu este bolnav“, spune Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal şi fost membru în Consiliul de Administraţie al BNR. Leul nu suferă asemenea lirei turceşti (Dăianu nu pronunţă numele monedei şi nici ţara la care a făcut referire vineri, într-o declaraţie ce i-a fost solicitată, pe marginea mersului economiei, dar profilul de ţară descris corespunde Turciei). Or, stabilitatea monedei este măsura puterii unei economii de a face faţă unei crize.
Dăianu, unul dintre economiştii care s-au opus cu voce înaltă, prin analizele lui, majorării deficitului fiscal (determinat de majorarea cheltuielilor) spune astăzi că, într-adevăr, România este în criză, dar această criză nu este mai mare decât criza din Europa sau din Statele Unite.
„România nu se află într-o criză economică mai mare decât în Europa sau în Statele Unite.“
Şi mai spune Dăianu: „Finanţarea pe acest an este rezolvată - finanţarea deficitului şi a datoriei publice (rostogolirea datoriei – n. red.)“. În plus, mai arată fostul membru al Consiliului de Administraţie al BNR: „Banca Naţională are rezerve considerabile. Nu vorbim de o pierdere mare de rezerve (cu susţinerea cursului, probabil – n.red.). Au fost şi plăţi ajunse la scadenţă (de aici scăderea rezervei BNR – n.red.).“
Şi, spune Dăianu: „Nu trebuie să exagerăm“.
Nu avem o cădere a monedei naţionale, leul nu este bolnav. Criza economică este peste tot. Trăim o criză mai mare decât criza financiară globală din urmă cu 12 ani. Nu doar România este în această situaţie.
„Finanţarea pentru acest an este asigurată. Bugetul poate fi finanţat“, spune Daniel Dăianu.
Pentru anul acesta bugetul poate fi finanţat, dar cu preţul majorării datoriei publice spre 45% din PIB.
Anul acesta va trece, cumva. Consumul, la şapte luni, arată că-şi revine – plus 1,2%, şapte luni la şapte luni din 2019.
Industria nu va trece pe plus, dar, după cum spune Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), faptul că datele din Germania arată mai bine este cel mai bun semnal pentru industria României, în condiţiile în care 40% din exporturile României merg în Germania. Franţa anunţă un sprijin nou de 100 mld. euro pentru economie, Italia îşi revine şi ea, prin urmare, principalele trei pieţe de export ale României se dezgheaţă.
Problema este cea a deficitului fiscal foarte mare şi, din datele la îndemână, ea este agravată de ciclul electoral. Pensiile au crescut cu 14% din septembrie, ceea ce va însemna un efort bugetar nou, de 10 miliarde de lei, doar în acest an.
Lumea politică - cu ochii la alegerile locale din 27 septembrie şi la cele generale din decembrie - a uitat de prudenţă şi plusează pentru majorarea cheltuielilor. Va fi greu pentru cine va câştiga alegerile.
Deocamdată răul cel mare pare că a trecut. „Economia a mers mai bine decât ne aşteptam. Există proiecte pe care să le finanţăm“, spune Cristian Sporiş, vicepreşedinte corporate banking al Raiffeisen Bank.
Cel mai mare optimist rămâne ministrul finanţelor, Florin Cîţu: „Revenirea în V a economiei - o certitudine. Am promis şi am livrat. Am spus că fac totul ca economia să aibă o revenire în V. Astăzi nimeni nu mai neagă acest lucru. Toate datele oficiale, INS şi EUROSTAT, confirmă acest scenariu. Nu ne oprim aici. Aceasta este o lecţie clară şi usturătoare pentru mulţi“. Nu e clar de ce un deficit bugetar de 9% din PIB ar fi o lecţie pentru toţi, în afară de ministrul finanţelor.
