La două săptămâni de la lansarea în dezbatere publică a pachetului de servicii de bază, Ministerul Sănătăţii nu a primit nicio propunere de la actorii din sistem pe marginea prevederilor din document, ministrul Eugen Nicolăescu anunţând că perioada de consultări se va încheia pe 20-25 octombrie. Potrivit calendarului anunţat, proiectul urmează să fie adoptat de la 1 noiembrie, iar implementarea va avea loc din februarie 2014, după trei luni în care sistemul este „pregătit“.
„Va dura însă doi – trei ani până vor începe să se vadă aceste obiective“, a spus Nicolăescu, prezent ieri la evenimentul Mediafax Talks About Health Reform.
Ministerul a lansat în dezbatere publică la începutul acestei luni pachetul de servicii de bază, sub forma a patru documente (medicină primară, ambulatoriu, spital şi programe de sănătate), care stabilesc traseul pacientului care are nevoie de servicii decontate de stat. Chiar dacă pachetul era aşteptat de zece ani în sistemul de sănătate, forma în care este prezentat nu este clară, oficialii ministerului spunând că unele aspecte se vor lămuri odată cu publicarea normelor de aplicare. Spre exemplu, nu există o listă cu serviciile pe care statul le exclude de la decontare.
Dacă iniţial ministrul lăsase să se înţeleagă că pachetul de bază este gratuit pentru asiguraţi şi neasiguraţi, acum ministrul a precizat că cei neasiguraţi vor beneficia doar de servicii de prevenţie, medicină de urgenţă şi programe de sănătate. Adrian Pană, secretar de stat în cadrul ministerului şi coordonatorul echipei care a realizat pachetul de bază, a dat exemplul unei răceli sau al unei dureri de burtă. Dacă o persoană neasigurată se adresează unui cabinet medical pentru acest tip de probleme de sănătate, atunci va trebui să plătească consultaţia.
Reprezentanţii ministerului au mai precizat că traseul pacientului, începând cu medicina de urgenţă, va fi delimitat prin acest pachet de bază. „Cresc competenţele medicilor de familie. Spre exemplu, vor putea monitoriza diabeticii de tip 2 care sunt stabili sau afecţiunile BPOC (afecţiune a aparatului respirator – n.red.). Vor avea competenţe sporite şi în ceea ce priveşte analizele pe care le pot prescrie (…) Tratăm în spitale mare parte din cazurile care pot fi tratate şi în afara spitalizării continue. Modelul de plată pe care îl propunem va face atractiv acest tratament în afara spitalului“, a explicat Adrian Pană.
El a mai spus că 25% din bugetul spitalului public este utilizat pentru servicii ce pot fi tratate în afara spitalului, iar banii eliberaţi în acest fel vor merge către analize de laborator şi către serviciile de ambulator.
În ceea ce priveşte medicina de urgenţă, secretarul de stat a menţionat că în prezent o persoană se adresează unităţilor de primiri urgenţe din spitale sau sună la numărul de urgenţă 112, de unde se trimite o ambulanţă.
Odată cu aplicarea pachetul de servicii de bază, o persoană care sună la 112 va avea la dispoziţie următoarele alternative: este direcţionată către un centru de permanenţă (unde serviciile sunt asigurate de medici de familie), este anunţată că un medic de familie o va vizita la domiciliu, sau primeşte un număr de telefon al medicului de familie pentru un consult telefonic. Doar dacă dispeceratul va considera că este cazul, va trimite o ambulanţă.
După implementarea pachetului de bază, Eugen Nicolăescu spune că vă construi pachetul suplimentar de asigurări private. Ministrul a adăugat că va încerca să crească tarifele acordate medicilor de familie, astfel încât aceştia să fie stimulaţi să lucreze în centrele de permanenţă.
Anul acesta, în sănătate se cheltuiesc cei mai mulţi bani de după Revoluţie, Ministerul având un buget de peste 1 mld. euro, în timp ce Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) cheltuieşte peste 5 mld. euro.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 15.10.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
