Războiul din Ucraina este cea mai mare cumpănă cu care s-a confruntat Europa modernă în ultimii 80 de ani. Două generaţii de europeni nu au cunoscut războiul. Războiul, decenii de-a rândul, a fost o carte de ficţiune pe care o citeşti într-un tren. Iată-l aici. Acum. De ce? Nimeni nu are un răspuns.
Rusia urmăreşte să distrugă Ucraina. Şi poate să o facă. Pentru că forţele militare sunt cumplit disproporţionate. Dar dacă susţii că ucrainenii îţi sunt fraţi, de ce îi omori, de ce le distrugi casele şi oraşele? Şi ce urmează apoi? Ţinta a fost deja stabilită, într-un comunicat al Kremlinului: Finlanda şi Suedia. Rusia a ajuns la gurile Dunării, sunt la 50 de kilometri de graniţele României. Răspunsul Occidentului?
Unele bănci ruseşti vor fi eliminate din sistemul SWIFT cel care face tranzacţii interbancare uşoare. Banca Naţională a Rusiei va fi sancţionată. Oficiali ruşi, inclusiv Vladimir Putin şi ministrul de externe Lavrov, sunt pe lista sancţiunilor. Puţin însă.
Ucraina rezistă, deşi ruşii credeau că o cuceresc în două ore. Aşa că războiul va fi de lungă durată.
Pentru România, ce înseamnă acest război de la graniţă? Analistul financiar Dragoş Cabat este de părere că economia va încetini în România şi în Uniunea Europeană dacă se va prelungi conflictul din Ucraina şi sancţiunile economice asupra Rusiei vor merge înainte.
„Va afecta creşterea economică din toate ţările europene, inclusiv România, dacă acest conflict continuă, dacă sancţiunile economice se aplică, pentru că Germania şi Italia, depind de gazul din Rusia“, a spus Dragoş Cabat.
Ucrainenii rezistă, iar Europa – inclusiv reticenta Germanie – trimite arme Ucrainei.
România primeşte prin vămile sale mii de refugiaţi de război din Ucraina.
