Eveniment

Paradoxul din legea salarizarii: 6 sefi la 4 angajati. Promulgata la presiunea FMI, legea ar putea fi modificata din nou

Paradoxul din legea salarizarii: 6 sefi la 4 angajati. Promulgata la presiunea FMI, legea ar putea fi modificata din nou
07.01.2010, 00:00 25

Dupa ce a avut cel putin 13 variante inainte ca executivulcondus de Emil Boc sa isi asume raspunderea pe proiectul legislativin luna septembrie a anului trecut si dupa ce a fost discutata timpde cateva luni de sindicate, patronate si Ministerul Muncii, legeasalarizarii este din nou pe masa negocierilor.

Sindicatele: Legea s-a facut mult prearepede

Sindicalistii spun ca exista o serie de neconcordante in lege,printre care se numara si suprapunerea peste o alta lege in vigoaresau faptul ca exista mai multi sefi decat angajati pe functii deexecutie in grila care ierarhizeaza functiile din sistemulbugetar.

"Legea s-a facut mult prea rapid si de aceea au aparut o seriede disfunctionalitati. Documentul a intrat in vigoare din cauzapresiunii legate de acordul cu FMI", sustine Bogdan Hossu, liderulconfederatiei sindicale "Cartel Alfa", care a participat ieri laprima intalnire dintre liderii de sindicat si reprezentantiiMinisterului Muncii si ai altor ministere pentru negocieri pemarginea legea salarizarii. Specialistii din ministere si lideri desindicat au format de la inceputul acestui an o comisie care vaformula propuneri de imbunatatire ale legii pana la jumatateaanului.

"Am cerut o reevaluare a coeficientilor, ceea ce va duceimplicit la o modificare a valorii de 705 lei pentru coeficientul Idin grila, astfel incat sa se ajunga la un raport egal intrefunctiile de conducere si cele de executie, iar pana in 2015salariul minim pe economie sa ajunga la jumatate din valoareasalariului mediu pe economie", a mai spus Hossu. El a precizat ca40% din functiile corespunzatoare grilei de salarizare sunt deexecutie, restul fiind de conducere.

Reprezentantii Ministerului Muncii nu au precizat daca vorexista modificari in ceea ce priveste valoarea coeficientului I dingrila. In prezent, salariul minim brut pe economie este de 600 delei, iar salariul mediu brut lunar este de aproximativ 1.880 delei.

Evaluari pana pe 30 iunie

"Deocamdata, legea prevede un coeficient de 705 lei. Pana la 30iunie, nu se va face nicio modificare, pentru ca aceasta comisieare sarcina de a analiza structura functiilor din domeniul bugetar,dupa care va veni cu o serie de propuneri", sustine ValentinMocanu, secretar de stat in Ministerul Muncii. El nu a precizatdaca disfunctiona­litatile identificate de sindicalisti sunt reale,un rezultat fiind asteptat in urma analizelor efectuate decomisie.

"Legea nu are o structura coerenta, cu functii clare. Din cele4.000 de functii identificate in toate sectoarele bugetare, se valua un esantion de 1.000 de functii, si nu de 6 functii, cum a fostpana acum, iar comisia va face o alta evaluare", a mai spusHossu.

Liderul Blocului National Sindical (BNS), Dumitru Costin, aflatla o intalnire tot la Ministerul Muncii, spunea recent ca exista oserie de salariati bugetari care nu au fost cuprinsi in noua grila,dand drept exemplu o parte din angajatii de la CameraDeputatilor.

Legea salarizarii va afecta 1,4 de milioane de salariati dinsistemul bugetar si va functiona pe baza unei grile de ierarhizarein care raportul intre salariul minim pe economie si cel mai maresalariu din sistemul bugetar sa fie de maximum 1 la 12, unde 12este nivelul salarial al presedintelui Romaniei.

Ce spun sindicalistii ca trebuie modificat

  • In grila, functiile de executie ocupa 40%, restul fiind deconducere, ceea ce inseamna ca cel mai prost platit angajat dinconducere castiga mai mult decat cel mai performant angajat aflatpe cea mai inalta treapta a functiilor de executie.
  • In unele domenii, angajatii cu functii mai mici au uncoeficient de ierarhizare mai mare decat cei aflati pe pozitii curesponsabilitati mai mari: de exemplu, un contabil cu studii mediidintr-o scoala castiga mai bine decat un profesor cu studiisuperioare din invatamantul preuniversitar.
  • Muncitorii de gradul I dintr-un domeniu de activitate pot plecain alte domenii, pe aceleasi functii, pentru salarii mai mari.
  • Unele functii nu se regasesc in lege: bibliotecari, o parte dinangajatii din domeniul asistentei sociale, unii angajati de laCamera Deputatilor.
  • Un cercetator stiintific castiga la fel ca un profesoruniversitar; potrivit legii, un cercetator stiintific are sporurilunare mai mari decat cele ale profesorilor universitari, primind,de exemplu, bonus de pana la 25% la salariu daca cunoaste doua saumai multe limbi straine.
AFACERI DE LA ZERO