Eveniment

Paradoxul din sănătate: Avem de aproape patru ori mai mulţi absolvenţi de medicină faţă de 1990, dar secţii din spitale sunt închise din lipsă de specialişti

Paradoxul din sănătate: Avem de aproape patru ori mai mulţi absolvenţi de medicină faţă de 1990, dar secţii din spitale sunt închise din lipsă de specialişti

Autor: Mirabela Tiron

08.08.2016, 00:07 1079
România a avut 9.200 de absolvenţi de învăţământ superior de licenţă în domeniul medical în 2013, de patru ori mai mult faţă de cei 2.500 de absolvenţi în 1990, arată datele Statisticii, însă cu toate acestea multe spitale de stat din ţară au secţii închise din lipsă de specialişti. Potrivit estimărilor ZF, numărul de absolvenţi de medicină a trecut pragul de 9.500 de licenţiaţi anul trecut.

Cea mai mare problemă cu care se confruntă medicii din ţară nu sunt salariile, ci condiţiile din spitale, lipsa de echi pa mente, instru mente şi materiale cu care să îşi poată exer cita profesia. Dacă în oraşele mari există un sur plus de specialişti, în spitalele din oraşele mici sunt închise secţii din cauză că nu au reuşit să atragă medici.

„Nu aş refuza un post ca medic în provincie, însă dacă la Spitalul de Urgenţă din Bucureşti, unde lucrez ca rezident, se aşteaptă ore bune pentru o investigaţie radiologică, la un spital dintr-un oraş mic ce să găsesc? Problema cea mai mare este că nu ne putem exercita profesia din cauza dotărilor deficitare din spitale“, spune un tânăr medic în vârstă de 29 de ani care s-a specializat pe chirurgie ortopedică la Facultatea Carol Davila din Bucureşti.

„Termin rezidenţiatul în toamnă şi trebuie să mă angajez ca medic dar spitalele de stat din Bucureşti nu mai au locuri pentru ortopezi, aşa că mă gândesc să încerc să intru în sistemul privat de sănătate.“

Salariul de bază pentru un medic specialist (gradaţia zero) dintr-o unitate clinică este de 3.200 de lei în timp ce pentru un medic primar este de 4.100 de lei, arată datele din OUG nr.20/2016.

Cei mai mulţi tineri medici caută să se angajeze în 7- 8 oraşe mari, precum Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Cluj, care le oferă mai multe oportunităţi din punctul de vedere al dezvoltării carierei.

„În aceste oraşe densitatea medicilor este bună, problemele apar în spitalele din oraşele mici, unde vorbim de un deficit de personal specializat“, a spus pentru ZF Gheorghe Borcean, preşedintele Colegiului Medicilor. Este o piaţă liberă a muncii de aceea este datoria celor care deţin spitale publice să le facă atrăgătoare, să ia măsuri pentru a atrage medici, a adăugat el, de profesie medic chirurg, ce a fost repartizat în 1978 la un spital din Caransebeş (Timişoara), unde profesează şi în prezent.

Un exemplu relevant pentru deficitul de medici specialişti este Spitalul Judeţean de Urgenţă Tulcea, singurul spital din judeţ (213.000 locuitori), unde activitatea secţiei de pediatrie a fost suspendată după ce singurul medic pediatru de pe secţie a plecat în concediu de odihnă. Niciun medic rezident nu activează pe această secţie, care a fost închisă anterior. După ce mult timp salariul mediu din Sănătate a fost sub salariul mediu net pe economie, după majorarea salarială de 25% operată de fostul guvern, salariile se ridică la puţin peste 1.800 de lei net pe lună.  „Când un medic face 7-8 gărzi pe lună într-un spital de stat, în loc de una-două, atunci înseamnă că ai un deficit semnificativ de forţă de muncă. Deficitul este în special pe zona ATI (urgenţe). Posturile din  spitalele de stat au fost însă blocate mulţi ani, medicii au plecat din ţară sau au  mers către privat, iar acum avem lipsă de specialişti în spitale“, a spus Viorel Rotilă, preşedintele Federaţiei Solidaritatea Sanitară din România. El a mai precizat că nu există date clare care să arate cât este deficitul de medici în ţară, că nu există statistici clare în privinţa personalului medical.

Colegiul Medicilor din România, instituţie care are ca obiect principal de activitate controlul şi supravegherea exercitării profesiei de medic şi unde se înregistrează medicii pentru a putea profesa, arată că în România figurau 51.400 de medici luna trecută (cu rezidenţi), potrivit datelor colectate de ZF. Colegiul nu are date pe ultimii ani.

Statistica, în schimb, numără 56.000 de posturi de medici (fără stomatologi) anul trecut, cel mai ridicat nivel din ultimii 18 ani, din care 34.000 de posturi în sistemul public, iar 22.000 în sistemul pri vat. În 1997, la stat erau 40.000 de posturi ocupate de medici, în timp ce privatul avea sub 1.000 de posturi pentru medici. 

Anual, pleacă din ţară 3.000-4000 de medici în ţări precum Germania, Franţa, unde ajung la venituri şi de zece ori mai mari decât cele din ţară, potrivit lui Gheorghe Borcean, preşedintele Colegiului Medicilor din  România.

Codaşi în Europa la cheltuielile în Sănătate

România alocă doar 4% din PIB pen tru sănătate, potrivit datelor ZF, ocu pând ulti ma poziţie din UE după acest indi cator, în timp ce Ungaria alocă 7,7%, Ger mania şi Belgia peste 10%,  iar Olan da şi Franţa peste 11%, potrivit Eurostat.

Luxemburg alocă 5.500 de euro pe locuitor pentru sănătate, în timp ce România, ţara care alocă cei mai puţini bani, figurează cu doar 358 de euro cheltuială pe sănătate pe cap de locuitor, potrivit datelor Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. Mai mult, România figurează cu doar 239 de medici la 100.000 de locuitori, faţă de 614 medici la 100.000 de locuitori în Grecia, 490 în Austria şi 422 în Lituania, arată cele mai recente date Eurostat aferente anului 2012.

Sănătăţii i-au fost rezervate pentru acest an 31,1 miliarde de lei (7 miliarde de euro) echivalent a 4% din PIB. Cea mai mare parte, aproape 23 mld. de lei, merg la Casa Naţională de Asigurări Sănătate (CNAS) iar puţin peste 7 miliarde de lei la Ministerul Sănătăţii, din care sunt asigurate programele de sănătate. Un miliard de lei merge la salarii anul acesta, după majorarea decisă de fostul guvern a salariilor medicilor cu 25%.

Prima rectificare bugetară de anul acesta aduce mai mulţi bani la Sănătate, circa 570 de milioane de lei. Astfel la Ministerul Sănătăţii merg în plus 297,6 milioane de lei şi la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate 271 milioane de lei pentru asigurarea sumelor necesare plăţii salariilor majorate conform OUG nr.20/2016 şi destinate personalului medico-sanitar, dar şi pentru lucrări de reabilitare la maternităţi, investiţii la serviciile de ambulanţă şi UPU/CPU, finanţare cabinete de planning familial, medicină sportivă, dotare medicamente şi materiale sanitare din cabinetele de medicină generală şi dentară din unităţile de învăţământ.

 
AFACERI DE LA ZERO