Reprezentanţii Parlamentului European susţin că instrumentul Next Generation EU, care are scopul de a ajuta statele membre să depăşească greutăţile economice şi sociale aduse de pandemia de Covid-19, este văzut ca fiind o revoluţie a guvernanţei economice a Uniunii Europene.
Nils Redeker, expert în politică economică europeană în cadrul Centrului Jacques Delors din Berlin, consideră că UE devine astfel un jucător macroeconomic, guvernanţa sa economică schimbându-se fundamental odată cu această iniţiativă.
„Avem o revoluţie macroeconomică. UE devine un jucător macroeconomic. Vorbim de o revoluţie a guvernanţei economice. Granturile şi împrumuturile sunt condiţionate de atingerea unor obiective specifice de investiţii şi reforme. Guvernanţa economică a UE se schimbă fundamental. Planurile de investiţii şi planurile de reformă abordează în mod eficient toate sau un subset semnificativ de CSR”, a declarat acesta în timpul unui webinar organizat miercuri, 16 martie 2022, de Parlamentul European la Bruxelles, pe tema Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă.
Facilitatea de Recuperare şi Rezilienţă este cel mai mare pachet de sprijin economic creat vreodată la nivelul UE, precizează europarlamentarul Siegfried Mureşan, prezent de asemenea la webinarul de la Bruxelles.
Acest program face parte din întregul pachet pe care UE l-a creat imediat după izbucnirea Covid-19, care se numeşte Next Generation EU pentru că îşi propune să ajute Uniunea Europeană astfel încât ea să devină mai puternică pentru generaţiile următoare.
„Obiectivul acesteia este de a-i ajuta pe cei afectaţi de criza generată de coronavirus şi de consecinţele sale economice şi sociale, dar şi să ne asigurăm că facem UE mai puternică pentru următoarea criză, deoarece există întotdeauna o următoare criză. Şi acesta este motivul pentru care gândirea noastră a fost că banii ar trebui folosiţi pentru a face economia mai modernă, mai curată, mai ecologică, mai digitală, mai competitivă, mai inovatoare şi, de asemenea, pentru a moderniza structura publică, şcolarizarea, sănătatea. Putem vedea că următoarea criză este aici, analizând situaţia dintre Rusia şi Ucraina. Cu cât economia este mai puternică, cu atât vom fi mai puţin afectaţi de acest război. Prin urmare, primul nostru obiectiv este să ne asigurăm că folosim cu adevărat aceste sume în investiţii orientate spre viitor, astfel încât economia să devină mai puternică şi, de asemenea, să se reformeze”, a afirmat Siegfried Mureşan.
Instrumentul Next Generation EU are la bază solidaritatea, iar faptul că a existat o cooperare între grupurile politice, în parlament şi la nivelul Comisiei Europene a scos în evidenţă, întâi de toate, dorinţa şi ambiţia de a face din nou lucrurile să funcţioneze eficient la nivel european, crede europarlamentarul Dragoş Pîslaru.
„Chiar acum, Uniunea Europeană se află în faţa unei noi crize, cea generată de războiul dintre Rusia şi Ucraina, care şi-a făcut simţită prezenţa imediat după pandemie, astfel că este nevoie de sprijin la nivel european.
„Parlamentul este implicat pentru prima dată în implementarea programelor efective. Este important pentru că oferă legitimitatea democratică de care are nevoie. Cred că rolul parlamentului este de a promova acest lucru cât mai mult posibil. Este vorba despre rezilienţă, despre disponibilitatea UE de a face faţă unei noi crize”, a adăugat Dragoş Pîslaru.
Facilitatea pentru redresare şi rezilienţă este piesa centrală a pachetului de redresare al UE, Next Generation UE, de 750 de miliarde de euro, conceput pentru a ajuta ţările membre să depăşească efectele pandemiei. Aceasta a fost aprobată de Parlament în februarie 2021.
Prin intermediul acestui instrument vor fi sprijinite reformele pe termen lung la nivel european, care se vor concretiza în jurul a şase piloni: tranziţia ecologică, transformare digitală, coeziunea economică, productivitatea şi competitivitatea, coeziunea socială şi teritorială, rezistenţă în sănătate, economică, socială şi instituţională şi politici pentru generaţia următoare.
Statele membre trebuie să elaboreze planuri de reformă în jurul acestor şase piloni. S-au solicitat, în total, peste 330 miliarde de euro sub formă de granturi şi 166 miliarde de euro în împrumuturi, iar 22 de planuri au fost aprobate până în prezent.
