♦ Camera Deputaţilor şi Senatul au fost convocate, în această săptămână, în sesiune extraordinară pentru a adopta şase proiecte de acte normative, obligatorii pentru ca România să poată lua cinci miliarde de euro din finanţarea europeană acordată prin PNRR, program care se încheie la 31 august.
Guvernul demis acum două luni şi jumătate (la 5 mai) prin moţiune de cenzură, nu poate emite ordonanţe de urgenţă şi nici nu-şi poate angaja răspunderea în faţa Parlamentului pe vreun proiect sau pachet de legi. Aşa că Parlamentul trebuie să ia iniţiativa, adică să promoveze şi apoi să voteze pachetul de legi care ar deschide calea spre o cerere de finanţare de la UE de cinci miliarde de euro, bani alocaţi proiectelor locale de investiţii, prin PNRR.
Cele două camere au fost convocate în şedinţă extraordinară, de astăzi până vineri, însă este posibil ca o nouă sesiune extraordinaţă să fie necesară în august, pentru că nu este clar dacă toate proiectele de pe ordinea de zi – proiectul legii salarizării unitare, de pildă, blocat de sindicate - pot fi supuse la vot.
Dat fiind situaţia de forţă majoră legată de atacul cibernetic asupra Agenţiei Naţionale de Cadastru, care a blocat instituţia vreme de două săptămâni şi ameninţă să lase mii de cumpărători de locuinţe fără cota redusă de TVA de 9% valabilă până 31 iulie, Parlamentul ar urma să aprobe prorogarea acestui termen-limită.
Dacă rămânem la PNRR, din cele 21,4 mld. euro ale programului, România mai are de atras 8,4 mld. euro, până la 31 august. Din această sumă, cinci miliarde de euro sunt fonduri nerambursabile. Miza este mare pentru fondurile nerambursabile din PNRR care au fost deja luate în calcul la veniturile bugetului consolidat. Orice sumă lipsă aici se va vedea fie în diminuarea investiţiilor ce trebuie realizate cu aceşti bani (autostrăzi, căi ferate), fie în deficitul bugetar, stabilit prin legea bugetului la 6,2% din PIB. Dimpotrivă, fondurile rambursabile (împrumuturile) se duc direct în deficit, avantajul lor fiind însă că dobânzile plătite sunt mici, în jur de 2%, faţă de 6-7%, nivelul la care se împrumută, de obicei, statul român.
Sunt şase legi care ar trebui adoptate în această sesiune. Şi fiecare din acestea, odată adoptată, deschide calea spre cereri de finanţare totale de cinci miliarde de euro. Cele şase proiecte legislative în discuţie sunt: legea privind Codul urbanismului (972 mil. euro; legea privind decarbonizarea sectorului de încălzire şi răcire (972 mil. euro); legea privind salarizarea unitară (770 mil. euro); legea privind incompatibilităţile (770 mil. euro); legea privind recompensarea personalului Ministerului Finanţelor pentru îmbunătăţirea colectării veniturilor la bugetul de stat (770 mil. euro) şi legea privind funcţia publică (770 mil. euro).
Ce prevăd legile în discuţie:
► Codul urbanismului unifică şi simplifică legislaţia din domeniu prin comasarea unor acte normative (legea nr. 350/2001 şi legea nr. 50/1991) şi urmăreşte reducerea termenelor birocratice, digitalizarea procedurilor şi clarificarea regulilor de autorizare.
► Legea privind decarbonizarea sectorului de încălzire şi răcire legiferează tranziţia către tehnologii curate (pompe de căldură, energie solară, geotermală) şi reducerea treptată a biomasei forestiere/lemnului de foc.
► Legea privind salarizarea unitară stabileşte un sistem unic de plată pentru tot personalul din sectorul bugetar din România şi reglementează ierarhizarea funcţiilor, nivelul salariilor de bază, sporurile şi corelarea veniturilor cu performanţa şi studiile. Este puternic contestată de sindicate şi de PSD, pe motiv că ar reduce veniturile pentru mai multe categorii de angajaţi (personalul sanitar, bunăoară). Premierul Ilie Bolojan spune că nimeni nu va pierde din venituri. Legea nu este gata şi premierul crede că nu va putea fi adoptată în această sesiune parlamentară.
► Legea privind incompatibilităţile reglementează cumulul de funcţii, conflictul de interese şi activităţile economice permise/interzise persoanelor care ocupă demnităţi sau funcţii publice. Scopul declarat al acesteia este de a asigura transparenţa, integritatea şi imparţialitatea în exercitarea atribuţiilor statului. Legea este contestată de PSD pe motiv că avantejează USR.
► Legea privind recompensarea personalului Ministerului Finanţelor pentru îmbunătăţirea colectării veniturilor la bugetul de stat stabileşte un mecanism de stimulare financiară anuală (dar nu permanentă) pentru angajaţii ANAF şi ai Autorităţii Vamale şi condiţionează bonurile valorice de indicatori de performanţă.
► Legea privind funcţia publică defineşte funcţia publică, stabileşte regulile de recrutare prin concurs, drepturile, îndatoririle şi normele de conduită ale funcţionarilor publici.
iulian.anghel@zf.ro
