Eveniment

Pârvan, AOAR: În discuţiile despre reindustrializare, România nu are nicio propunere substanţială

Cristian Pârvan: „Ce cerem noi este ca România să vină cu o propunere substanţială la discuţiile europene din martie. În prezent acest subiect nu există în dezbaterea publică. Concret, azi, România nu are o poziţie în aceste discuţii". Foto Andreea Alexandru

Cristian Pârvan: „Ce cerem noi este ca România să vină cu o propunere substanţială la discuţiile europene din martie. În prezent acest subiect nu există în dezbaterea publică. Concret, azi, România nu are o poziţie în aceste discuţii". Foto Andreea Alexandru

Autor: Andrei Cîrchelan

02.03.2014, 19:44 192

Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România, AOAR, a cerut guvernului să publice un program de reindustrializare a României, în condiţiile în care marii industriaşi locali sunt striviţi de costurile energiei, iar în concurenţa pentru pieţele externe nu fac faţă companiilor din Germania şi Franţa.

În martie, problema reindustrializării Europei va fi discutată de liderii europeni, iar autorităţile de la Bucureşti nu au un plan concret de reindustrializare a României, e de părere Cristian Pârvan, secretar general al AOAR.

„AOAR  cere public guvernului să pună, cu maximă urgenţă, în dezbatere publică programul de reindustrializare a României, astfel încât la reuniunea şefilor de stat şi de guvern ai ţărilor membre ale UE, programată pentru luna martie 2013, ţara noastră să poată susţine o poziţie consistentă şi conformă cu interesele de dezvoltare economică pe termen lung a României“, scriu reprezentanţii AOAR într-un comunicat de presă.

În momentul de faţă, industria locală este structurată astfel încât se importă produse, se procesează şi se reexportă. Nu sunt produse fabricate şi asamblate aici, ulterior exportate, potrivit lui Pârvan.

„Aceasta este o vulnerabilitate, iar companiile care exportă 85%-90% din producţie sunt cele mai vulnerabile“, a declarat pentru ZF Pârvan, referindu-se la nivelul de expunere a industriei locale la fluctuaţiile pieţei externe. El a adăugat că „trebuie să refacem lanţurile de valori, altfel vom continua acest model cu vulnerabilităţi“.

Mesajul AOAR vine pe un fundal în care politicile actuale legate de schimbările climatice şi energie, la nivel european, deteriorează competitivitatea UE per total. Concurenţa în acest mediu se manifestă pe două paliere: produsele Uniunii Europene concurează cu cele din Rusia, China sau Turcia, care au costuri considerabil mai mici pentru energie, iar statele din Uniunea Europeană concurează între ele pentru pieţele externe.

Pentru marii industriaşi, care sunt şi mari consumatori de energie, costurile energiei sunt o problemă. Autorităţile din statele europene au implementat scheme de susţinere a investiţiilor în energie din surse regenerabile, care este un tip de energie mai scump decât cel convenţional.

„La dezbaterea pe preţul energiei iarăşi suntem campioni“, a mai spus Pârvan, în condiţiile în care România are cea mai generoasă schemă de susţinere a investiţiilor în energie regenerabilă. Această schemă, alături de taxa de cogenerare, a determinat o majorare de 59% în 2013, comparativ cu 2012, a taxelor suplimentare aferente energiei consumate, plătite de principalele combinate din industria aluminiului şi oţelului de pe piaţa locală. Ca atare, Alro Slatina, ArcelorMittal Galaţi, Tenaris Silcotub Zalău şi TMK Artrom Slatina au plătit anul trecut 83 mil. euro pe astfel de taxe.

Germania a exceptat marile companii industriale de la achiziţia certificatelor de carbon, încălcând practic legislaţia europeană în domeniu, după care în discuţii la nivel euro­pean a început să apară ideea rein­dustrializării, cu scutirea industriaşilor de costuri supli­mentare pe energie.

România intenţionează, şi ea, să exonereze marile companii industriale de la obligaţia de a cumpăra certificate verzi aferente consumului atâta timp cât acestea exportă 10% din cifra de afaceri în afara pieţelor UE şi au o pondere mai mare de 5% din cheltuielile cu certificatele verzi.

Pe de altă parte, liberalizarea preţurilor la gaze, care va majora factura,  a fost calculată de autorităţile locale pe un cadru temporal în care consumatorii casnici sunt protejaţi, în timp ce consumatorii industriali plătesc mai mult. Începând de anul acesta, industria va plăti un preţ la gaze aliniat la media internaţională, deşi România îşi asigură 70-80% din necesar prin forţe proprii, aceasta fiind o cerinţă europeană.

„Ce cerem noi este ca România să vină cu o propunere substanţială la discuţiile europene din martie. În prezent acest subiect nu există în dezbaterea publică. Concret, azi, România nu are o poziţie în aceste discuţii“, a mai spus Pârvan.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 03.03.2014

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO