După 25 de ani de capitalism, România a promovat în categoria ţărilor cu o valoare ridicată a indicelui de dezvoltare umană, un indicator care măsoară prosperitatea economică a statului, starea de sănătate şi educaţia populaţiei. Acest rezultat surprinzător, datorat în mare parte creşterii economice din ultimii ani, reprezintă primul element de convergenţă a României cu UE, arată o analiză a prof. dr. Cezar Mereuţă, cercetător asociat al Centrului de Macromodelare Economică al Academiei Române, membru de onoare al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România.
Indicele de dezvoltare umană (IDH), calculat de Organizaţia Naţiunilor Unite, plasează România pe locul 50 în lume (din 188 de state care oferă date pentru măsurare acestui indicator) şi pe locul 27 în Uniunea Europeană în 2015, arată analiza profesorului Mereuţă. IDH este calculat în funcţie de trei dimensiuni: valoarea Produsului Intern Brut / locuitor la paritatea puterii de cumpărare (PPP) exprimată în dolari, speranţa de viaţă la naştere (ani) şi educaţia (numărul mediu al anilor de şcolarizare a adulţilor de peste 25 de ani şi anii de şcolarizare care se aşteaptă să fie urmaţi la nivelul copiilor).
Valoarea IDH este clasificată în 4 clase: foarte înaltă (mai mare sau egală cu 0,8), înaltă (între 0,7 şi 0,8), medie (între medie 0,55 şi 0,7), redusă (sub 0,55).
„Pentru prima oară, România obţine în anul 2015 valoarea 0,802, promovând în categoria de elită a celor 51 de ţări cu valori ale IDH mai mari sau egale cu 0,8! Explicaţia obţinerii acestei valori constă în seria anilor 2013 – 2015, cu valori ale ratei creşterii anuale a PIB constant egale sau mai mari de 3%, culminând cu valoarea din anul 2015 de 3,9%. În fiecare din cei trei ani, România s-a situat printre ţările din Uniunea Europeană cu cele mai înalte rate ale creşterii PIB”, a spus profesorul Mereuţă.
Din rândul statelor Uniunii Europene, cea mai mare valoare a IDH-ului este înregistrată în Germania, unde valoarea indicelui a ajuns la 0,92 în 2015. În acelaşi timp, cea mai scăzută valoare este înregistrată în Bulgaria, unde valoarea IDH este de 0,79 (Bulgaria fiind astfel în categoria statelor cu o „valoare înaltă” a IDH şi nu categoria „foarte înaltă”, în care a intrat România). Raportul IDH publicat în luna martie a acestui an prezintă, în premieră, date actualizate începând cu anul 1990 pentru cele 188 de ţări participante la realizarea acestui raport, iar evoluţia acestui indice reflectă eforturile statelor pentru accelerarea dezvoltării umane. În România, valoarea IDH în 1990 a fost de 0,7, cu aproape 15% mai redusă decât în anul 2015.
Totuşi, progrese semnificativ mai importante au avut state precum Croaţia, unde valoarea IDH a crescut de la 0,66 în 1990 la 0,82 în 2015 (Ă24%).
„În pofida acestei realizări a României, trebuie subliniat că indicii de creştere a valorilor IDH 2015 faţă de 1990 demonstrează că în celelalte două domenii, educaţie şi sănătate, progresele au fost mult mai reduse. Astfel, România are valoarea raportului IDH 2015 / 1990 (de 1,14 – n.red.) situată pe poziţia 11 din cele 13 ţări ale «noului val» al ţărilor care au aderat la UE după anul 2004 şi pe locul 20 între cele 28 de ţări ale Uniunii Europene”, a mai spus profesorul Mereuţă. Prin urmare, a adăugat el, această evoluţie a indicatorului IDH reprezintă o dovadă a faptului că decalajul dintre România şi restul Uniunii Europene nu mai este atât de mare precum se crede, valoarea IDH fiind primul element de convergenţă a României.
El a mai spus că dintre primele 5 ţări din punct de vedere al valorilor raportului IDH 2015 / 1990 (raport cu valori cuprinse între 1,18 şi 1,23) un număr de 4 (Croaţia, Polonia, Ungaria şi Estonia) fac parte din „noul val”. „Este remarcabil exemplul Croaţiei, care în anul 1990 avea valoarea IDH 0,669, semnificativ mai redusă decât a României (0,700), iar în anul 2015 a ajuns la 0,827 (faţă de 0,802 în România)”, a mai spus profesorul Mereuţă.
Care sunt indicatorii care au plasat România în grupul elitelor din Europa:
Dimensiunile care au format indicele de dezvoltare umană în 2015 în România
♦Valoarea PIB / locuitor la paritatea puterii de cumpărare (PPP) exprimată în dolari: 19.428 de dolari
♦ Speranţa de viaţă la naştere: 74,8 ani
♦ Educaţia:
- numărul mediu al anilor de şcolarizare a adulţilor de peste 25 de ani: 10,8 ani
- anii de şcolarizare care se aşteaptă să fie urmaţi la nivelul copiilor 14,7 ani