Eveniment

Pe ultimul loc în UE: Doar 19% din populaţia ocupată din România are studii superioare, faţă de media UE de 33%

Pe ultimul loc în UE: Doar 19% din populaţia ocupată din România are studii superioare, faţă de media UE de 33%

Autor: Adelina Mihai

22.07.2016, 00:03 6397
Doar 19,2% din populaţia ocupată a ţării (formată din totalul celor 8,2 milioane de persoane care au venituri din muncă) are studii superioare, România înre­gis­trând cea mai scăzută pondere a licenţiaţilor din câmpului muncii din rândul statelor din Uniunea Europeană. Lipsa unor programe care să conducă la crearea de locuri de muncă în mediul rural în sectorul serviciilor – care să conducă implicit la o creştere a numărului de salariaţi cu studii superioare – este unul dintre factorii care au contribuit la aceste statistici, spun specialiştii.

„România are încă o pondere ridicată a populaţiei în mediul rural prin com­pa­raţie cu alte ţări, iar pentru noi ruralul are o mare problemă din cauza lipsei de infrastructură. Dacă ai studii superioare şi trăieşti la ţară, nu prea ai ce face efectiv cu acele studii, pentru că nu s-a dezvoltat o economie sănătoasă în care să existe servicii”, a explicat Ştefan Pălă­rie, preşe­dintele organizaţiei Şcoala de Valori, care desfăşoară proiecte educaţio­na­le pentru tineri.

Într-adevăr, retrocedările de pământ şi dezindustrializarea de după anul 1990 au determinat populaţia să se mute de la oraşe în mediul rural, iar lipsa unor programe care să conducă la crearea de locuri de muncă în alte domenii decât agricultura a lăsat oamenii cu două opţiuni: fie să lucreze în agricultura de subzistenţă, pentru supravieţuire, fie să emigreze. Aşa s-a ajuns în situaţia în care circa 3 milioane de persoane cu vârstă de muncă au plecat la muncă în străinătate, o parte dintre aceştia având studii superioare. În plus, alte peste 2 milioane de români din categoria populaţiei ocupate lucrează în agricultura de subzistenţă.

Dacă în România doar 19% din populaţia ocupată are studii superioare, în statele din Uniunea Europeană ponderea medie este de circa  33%, cele mai mari ponderi ale licenţiaţilor de pe piaţa forţei de muncă fiind înregistrate în Luxemburg (unde aproape 50% din populaţia ocupată are facultate), Irlanda (cu o pondere de circa 47%), Cipru (45%), Belgia (43%), Marea Britanie (42%) sau Spania (42%).

În topul ţărilor cu cele mai mici ponderi ale absolvenţilor de studii supe­rioa­re cuprinşi pe piaţa muncii se mai află, pe lângă România, state precum Italia (un­de 20,3% din populaţia ocupată are facul­tate), Slovacia (22%), Cehia (22,8%) şi Portugalia (25%).

O altă explicaţie pentru poziţia pe care o ocupă România în acest clasament european privind procentul scăzut al populaţiei care lucrează şi care are facultate este „moştenirea” lăsată de fostul regim comunist.

„Dacă s-ar analiza grupele de vârstă din categoria populaţiei ocupate din România, s-ar observa că în rândul persoanelor de peste 45 de ani sunt puţini absolvenţi de facultate, iar aceasta este moştenirea strictă a ultimilor 20 de ani de sub regimul condus de Ceauşescu, când sub 10% dintr-o generaţie putea să urmeze o facultate”, a explicat Bogdan Murgescu, istoric al economiei şi profesor la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bu­cureşti. Acesta spune totuşi că sta­tisticile privind structura pe studii a po­pulaţiei ocupate indică „o scădere arti­ficială pentru toată lumea” la categoria studiilor superioare, având în vedere că analiza Eurostat ia în calcul populaţia ocu­pată din intervalul de vârstă 15-64 de ani, iar până la 20- 21 de ani nimeni nu poate avea o diplomă de absolvire a facultăţii.

„Totuşi, o pondere mai mică a populaţiei ocupate cu studii superioare decât în alte state indică şi o productivitate socială mai scăzută. Înlocuirea generaţiilor va îmbunătăţi statisticile, însă problema actuală este dată de degradarea calităţii din învăţământul liceal şi gimnazial, pentru că s-ar putea crea falii sociale grave. Îmbunătăţirea statisticilor contează, dar mai important este ce se ascunde în spatele unei diplome”, mai spune profesorul Murgescu.

Deşi ponderea oamenilor din câmpul muncii cu facultate este scăzută, decidenţii politici nu au încă un plan pentru atenuarea acestor decalaje în comparaţie cu alte state.

„În momentul de faţă, nu avem nicio strategie activă de creştere a numărului de oameni cu studii superioare. Ministerul Educaţiei se concentrează în prezent, dintr-un unghi relativ corect,  de promovare a învăţământului profesional, adică pe oferirea de calificări pe competenţe tehnice şi tehnologice. Nu avem niciun motiv să credem că, dacă vom lăsa lucrurile în forma actuală, indicatorul ponderii licenţiaţilor în rândul populaţiei ocupate se va îmbunătăţi comparativ cu alte state”, a adăugat Ştefan Pălărie.

La nivelul statelor UE, în medie, cea mai mare pondere a populaţiei ocupate are studii medii (49%), urmată de cea cu studii superioare (32,7%), iar cea mai mică pondere este a populaţiei cu un nivel redus de studii (22,7%). Spre deosebire de această structură, în România, ponderea populaţiei cu nivel scăzut de educaţie (care reprezintă aproape 23% din total) este mai mare decât cea a absolvenţilor de facultate care lucrează (19%).

„Structura populaţiei ocupate după nivelul de educaţie devine tot mai importantă în ultima vreme şi constituie unul din factorii esenţiali ai progresului unei naţiuni”, se arată în lucrarea „Proiectarea populaţiei active a României la orizontul anului 2060”, publicată anul trecut de Institutul Naţional de Statistică.

AFACERI DE LA ZERO