Eveniment

Pensiile speciale sunt doar vârful aisbergului. 40% dintre cei între 45 şi 65 de ani nu lucrează. Cum comentaţi?

Pensiile speciale sunt doar vârful aisbergului. 40% dintre cei între 45 şi 65 de ani nu lucrează. Cum comentaţi?

Autor: Iulian Anghel

24.01.2011, 23:59 547

Problema pensiilor speciale intens dez­bătută în ultimele zilereaduce la lumină un fapt de-a dreptul dramatic pentru o ţară caRomânia: 40% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 45 şi 65 deani nu lucrează.

Potrivit datelor Statisticii, din cele 5,2 milioane de persoanecare au acum între 45 şi 65 de ani (vârsta de pensionare la bărbaţipotrivit noii legi a pensiilor), 2 milioane sunt inactive. Sumareprezintă aproape jumătate din pensionarii din România care anultrecut au fost în număr de aproape 5,5 milioane de persoane. Sprecomparaţie, numărul angajaţilor la finele anului trecut era de 4,3milioane.

În această perspectivă, discuţia de zilele trecute privinddecizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a opri recalculareapensiilor speciale ale militarilor, foştilor poliţişti sau alefoştilor lucrători în serviciile speciale nu reprezintă decâtvârful aisbergului. Nu doar cele 150.000-200.000 de pensii speciale(pentru care se cheltuieşte aproape un miliarde de euro anual)sufocă bugetul asigurărilor care trebuie subvenţionat direct şi dinbugetul de stat (din impozite, practic), ci situaţia pe ansambludespre care este prea greu de afirmat că ar mai putea continuaaşa.

"Din '90 până acum, am pierdut patru milioane de locuri demuncă. O parte din foştii salariaţi au plecat în afară, o parte auintrat în şomaj, o parte pur şi simplu nu lucrează, iar alţiilucrează la negru. O soluţie ar fi să se construiască din noufabrici, pentru că nu toată lumea poate lucra ca vânzător înhipermarket", crede Vladimir Pasti, sociolog şi politologspecializat în studierea evoluţiilor politice şi sociale aletranziţiei româneşti.

Dacă în 1990 în România existau 8,1 milioane de salariaţi şi 3,6milioane de pensionari, raportul s-a inversat dramatic în ultimii20 de ani. Acum există 5,5 milioane de pensionari şi 4,3 milioanede salariaţi.

Bugetul asigurărilor sociale nu se mai poate susţine singur dinîncasările din contribuţiile obligatorii la sistemul de pensii caurmare a majorării pensiilor cu 50% în 2007.

În vară, specialiştii din Ministerul Finanţelor estimau că,pentru 2011, bugetul de stat ar urma să susţină bugetul de pensiicu 2-3 mld. euro.

Pensiile plătite în România sunt undeva la nivelul de 10 mld.euro, anual. În aceeaşi vreme, masa salarială anuală în Româniaeste undeva la 40-42 mld. euro.

Problemele României sunt duble. Odată că are o rată de ocuparescăzută şi, a doua oară, cei care au o ocupaţie nu sunt prinşi în"sistem", deci nu contribuie la buget cu taxe şi impozite.

Potrivit datelor Statisticii, în România numărul persoanelorocupate este de 9,3 milioane. Dar: din totatul populaţiei de 2,4milioane cu vârsta între 55 şi 64 de ani doar 1,02 milioane suntocupate. Dintre aceştia doar 0,42 milioane lucrează în mediulurban, putându-se spune cu o mai mare acurateţe că sunt, de fapt,salariaţi şi, deci, contribuie la buget cu taxe şi impozite.

Din totalul populaţiei cu cu vârste între 45 şi 54 de ani (2,8mil. persoane) sunt ocupate 2,2 milioane de persoane, dintre caredoar 1,3 milioane în mediul urban şi 0,9 mil. persoane în mediulrural. Din cele 3 mil. persoane cu vârste între 35 şi 44 de ani,doar 2,7 milioane sunt ocupate - 1,5 milioane în mediul urban şi1,2 milioane în mediul rural.

În total, din întreaga populaţie ocupată de la vârsta de 15 anişi până după vârsta de 65 de ani, 5,1 milioane lucrează în mediulurban şi 4,3 milioane în mediul rural. Practic, cu adevăratcontează categoria care lucrează în mediul urban pentru că, înmajoritate, aceasta este angajată şi plăteşte taxe şi impozite, darşi contribuţiile la pensii din care este achitat dreptul lapensie.

Statisticile Casei Naţionale de Pensii şi alte Drepturi deAsigurări Sociale arată că, în noiembrie trecut, din cei 5,49 demilioane de pensionari doar 3,8 milioane atinseseră limita devârstă completă pentru a ieşi la pensie. Dintre aceştia, doar 2,1milioane aveau şi limita de vârstă şi stagiu complet de cotizare.Adică mai puţin de jumătate din numărul total de pensionari.Aproape 1,7 milioane de pensionari aveau limita de vârstă pentru aieşi la pensie, dar stagiul de cotizare incomplet. 127.000 depensionari erau înregistraţi în noiembrie trecut cu pensieanticipată parţială. Ceea ce uluieşte însă este numărul masiv alpensionarilor cu pensii de invaliditate. Un control dispus anultrecut de Guvern a scos la lumină sute de cazuri în care o astfelde pensie a fost obţinută cu încălcarea legii, cu certificatemedicale falsificate. Presa a relatat despre şoferi care în actesunt orbi sau despre ologi care merg cu bicicleta. În România sunt40.000 de pensionari cu gradul I de invaliditate, 490.000 cu gradulII de invaliditate şi 336.000 cu gradul III de invaliditate.Trebuie spus însă că numărul pensiilor de invaliditate a scăzut dinianuarie trecut până în noiembrie cu peste 40.000, ceea ce arată căcontroalele dispuse de administraţie şi-au făcut, într-un fel,efectul.

În România mai sunt, de asemenea, 648.000 de pensii de urmaş.Una peste alta, toate aceste pensii înseamnă 10 miliarde de euroanual, bani care sunt plătiţi din contribuţiile celor patrumilioane de angajaţi, dar şi direct de la bugetul de stat (peste1,5 mil. euro în 2009) întrucât bugetul pensiilor nu face faţăacestor cheltuieli.

Profesorul Pasti admite că de vină este şi administraţia, dar şiistoria, aşa cum s-a derulat ea în ultimii 20 de ani: "În general,aceştia (pensionarii - n.n.) sunt principalii «beneficiari» airestructurării industriale a României. O parte dintre aceştia suntnavetiştii care veneau de la periferiile oraşului sau din mediulrural şi care lucrau în uzine care ţineau practic un întreg oraş.Acestea s-au închis în urmă cu 10-12 ani, exact când aceştia aveauvârsta optimă de muncă".

Doar că, admite el, situaţia, indiferent de ce a provocat-o, numai poate continua în acest fel.

Acesta este şi motivul pentru care legea pensiilor a fostmodificată, iar vârsta de pensionare a crescut la 65 de ani pentrubărbaţi şi 63 de ani pentru femei. Guvernul vrea ca până în 2020 săechilibreze bugetul de pensii astfel încât să nu mai fie nevoie deintervenţia bugetului de stat pentru susţinerea pensiilor. Cum o vaface acest guvern sau viitorul rămâne de văzut. Profesorul de dreptconstituţional Ioan Stanomir afirmă că viaţa oricărui Executiv vafi grea dacă Justiţia se amestecă întotdeauna în acteleadministrative, cum s-a întâmplat cu pensiile speciale. În acestecondiţii, este dificil să faci reformă mai ales într-un sistem atâtde sensibil cum este sistemul de pensii, arată el.

AFACERI DE LA ZERO