♦ Contribuabilii s-au învăţat ca la un an, doi să apară o amnistie fiscală, iar aceste ştergeri de dobânzi şi penalităţi au devenit astfel un motiv pentru neachitarea la timp la buget a taxelor şi impozitelor. Practic, acesta este, de fapt, un împrumut fără dobândă de la bugetul de stat.
Declarându-se incapabil să recupereze datorii la ANAF ale persoanelor fizice şi juridice de 37 mld. euro, Ministerul Finanţelor propune o nouă amnistie fiscală care să-i „încurajeze“ pe datornici să-şi plătească obligaţiile, în schimbul ştergerii unor penalităţi.
Aflat în mare căutare de bani la buget, în condiţiile în care deficitul se va duce spre 7% din PIB în 2024, guvernul propune o amnistie fiscală pentru o sumă totală de 11,5 mld. lei, din care 9 mld. lei datorie şi 1,5 mld. lei penalităţi.
Astfel, Finanţele propun contribuabililor că, dacă plătesc principalul, renunţă la accesorii, adică dobânzi şi penalităţi. Guvernul îşi propune să strângă 9 mld. lei în loc de 10,5 mld. lei. Aceasta este a patra amnistie fiscală în mai puţin de zece ani. Finanţele apelează la acest mecanism, însă şi contribuabilii s-au învăţat, sfătuiţi de contabili, că la doi-trei ani apare o amnistie care şterge dobânzile, acesta fiind şi un motiv pentru care nu sunt achitate la timp taxele şi impozitele cuvenite. Sistemul judiciar complicat, legislaţia incoerentă şi lipsa de voinţă a funcţionarilor Fiscului fac ca ANAF să recupereze cu mare greutate banii datoraţi de contribuabili când se stabilesc deciziile de impunere. De exemplu, din cele 37 mld. euro (185 mld. lei), datoriile pe care guvernul le consideră recuperabile sunt de 14,4 mld. euro (72 mld. lei.)
Doar la persoane fizice ar fi 39 mld. lei datorii din totalul datoriilor, dar ANAF nu are mijloacele să recupereze banii şi la orice măsură prin care încearcă să recupereze este contrat. Cea mai recentă iniţiativă, prin care la vânzarea unui bun ar fi nevoie de un certificat ANAF cum că vânzătorul nu are datorii, a fost puternic contestată.
