România a exportat anul trecut servicii în valoare de 10,3 miliarde de euro, în creştere cu 23% faţă de anul anterior, potrivit statisticilor Băncii Naţionale. Pentru prima dată serviciile informatice au depăşit turismul şi s-au plasat pe locul doi în topul domeniilor exportatoare de servicii în 2013 după transporturi, având în vedere că anul trecut România a exportat servicii informatice de 1,4 miliarde de euro (în creştere cu 27% faţă de 2012). Turismul, aflat anul trecut pe locul doi în topul domeniilor exportatoare de servicii, a avut un aport la exporturi de doar 1,2 miliarde de euro în 2013, coborând pe locul trei.
„În 2013, serviciile creative au acoperit o pondere de peste 35% din totalul exporturilor de servicii, iar marea surpriză a venit din partea exportului de servicii informatice, care «a bătut» turismul la export. Serviciile creative sunt reprezentate de acele activităţi în care potenţialul de creaţie al individului este cel mai bine exploatat, iar creşterea înregistrată de acestea la export arată că România are nevoie de o strategie de dezvoltare a industriei de servicii creative“, a explicat prof. dr. Cezar Mereuţă, membru de onoare al Consiliului Ştiinţific în cadrul Institutului de Prognoză al Academiei Române.
O analiză a profesorului Mereuţă arată faptul că, spre deosebire de situaţia înregistrată la exporturile de bunuri (unde aproape 80% din exporturi sunt făcute de companii foarte mari, majoritatea cu capital privat străin), în cazul serviciilor – mai ales al celor creative- 58% din export sunt făcute de către companiile mici şi mijlocii.
„Statisticile şi evoluţiile privind importanţa exportului de servicii informatice în totalul exportului de servicii reprezintă încă o dovadă că acesta este un domeniu prioritar pentru creşterea competitivităţii economice a ţării şi care încă mai poate creşte, dacă va fi susţinut. Sunt foarte multe firme româneşti care fac software la comandă pentru clienţi străini“, a explicat şi Andrei Pitiş, preşedinte al Asociaţiei patronale a industrei de software şi servicii (ANIS).
În categoria serviciilor creative intră, pe lângă serviciile informatice, activităţi precum servicii juridice, contabile sau consultanţă (furnizate în România, dar plătite de firmele-mamă din străinătate ale multinaţionalelor), servicii de inginerie şi arhitectură, publicitate şi marketing, cercetare-dezvoltare, servicii de sănătate (bani aduşi de străinii care vin la tratamente în ţară) şi educaţionale (elevii şi studenţii străini care învaţă în şcolile româneşti) sau serviciile audiovizuale şi drepturile de autor sau editare (traducerea cărţilor în străinătate, de exemplu).
”Competenţele româneşti din domeniul tehnologiei au atras aici numeroşi jucători globali şi au determinat, de asemenea, şi dezvoltarea de proiecte antreprenoriale ce au depăşit graniţele României. Bitdefender exportă mai bine de 98% din business. Principalele pieţe în care distribuim tehnologiile noastre sunt SUA, Franţa, Germania, Canada, Marea Britanie şi Australia. În ultimii ani, soluţiile de securitate Bitdefender au pătruns inclusiv în întreprinderi cu afaceri de miliarde de dolari, cu zeci de mii de calculatoare şi cu mii de servere. Pe zona produselor destinate consumatorilor individuali, cel mai exportat este Bitdefender Total Security”, a explicat Florin Talpeş, CEO şi fondator al furnizorului de soluţii de securitate Bitdefender.
O altă companie pentru care exporturile de servicii aduc circa 60% din cifra de afaceri este furnizorul de soluţii software Arobs Transilvania, controlat de omul de afaceri Voicu Oprean.
„Exportăm în special software la comandă, clienţii străini ne cer să le facem un program informatic într-un anumit fel, iar angajaţii îl realizează. La export, majoritatea clienţilor vin din statele Uniunii Europene, 20% din SUA şi 2- 3% din ţările asiatice. În ultimii ani, am crescut cu 15% anual, deci cred că situaţia noastră explică trendul ascendent al exporturilor de servicii informatice“, a spus Voicu Oprean, care conduce o companie cu afaceri de peste 10 milioane de euro şi circa 350 de angajaţi.
El a mai precizat că, în fiecare lună, reprezentanţii Băncii Naţionale îl întreabă care este valoare facturilor care urmează să fie încasate, pentru a valida datele cu informaţiile primite privind tranzacţiile internaţionale făcute de companie.
Pe primul loc în topul exporturilor de servicii se află domeniul transporturilor (de mărfuri, de pasageri sau alte tipuri de transport), care au avut un aport de 3,6 miliarde de euro la totalul exporturilor de servicii, reprezentând peste o treime din total.
În 2013, România a exportat servicii de aproape patru ori mai mult faţă de anul 2003, când în balanţa exporturilor serviciile cântăreau doar 2,6 miliarde de euro. Spre comparaţie, în aceeaşi perioadă exporturile de bunuri au crescut de trei ori, până la 49,5 mld. euro anul trecut.
Într-adevăr, în 2013 exportul de servicii a crescut cu 42% faţă de situaţia din 2011 (până la 10,3 mld. euro), în timp ce exportul de bunuri a înregistrat o creştere de 9% în aceeaşi perioadă (până la 49,5 mld. euro).
Deficit la comerţul internaţional cu bunuri, excedent la cel de servicii
Pentru anul 2013, datele INS arată că exporturile de bunuri au fost de 49,56 mld. euro, iar importurile au totalizat 55,26 mld. euro, de unde rezultă că balanţa comercială indică un deficit de circa 5,7 mld. euro.
În ceea ce priveşte exportul de servicii, situaţia este diferită. Datele BNR arată faptul că România a exportat servicii în valoare de 10,3 miliarde de euro şi a importat servicii de 7,74 miliarde de euro, de unde rezultă că balanţa comercială la servicii a înregistrat un excedent de 2,58 miliarde de euro.
Per total, luând în considerare volumul total al exportului şi importului de bunuri şi servicii, rezultă un deficit de circa 3 miliarde de euro, deci 2,5% din totalul tranzacţiilor comerciale externe, ceea ce este o veste bună, pentru că diferenţa nu este îngrijorătoare, potrivit lui Mihai Ionescu, secretarul general al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România.
Cine furnizează datele despre exporturi
În prezent, există două instituţii care calculează valoarea exporturilor de bunuri şi servicii în România: Institutul Naţional de Statistică şi Banca Naţională.
Dacă INS publică date despre exporturile de bunuri şi face aceste calcule pe baza declaraţiilor vamale pe care le primeşte lunar de la Direcţia Generală a Vămilor, Banca Naţională se ocupă de exporturile de servicii pe care le „vede“ în încasările valutare, având în vedere că toate transferurile în valută trec prin reţeaua bancară.
Ambele instituţii publică statistici privind evoluţia indicatorului legat de export, dar până în prezent atenţia, în discursurile oficialilor, era concentrată pe datele privind exporturile de bunuri.
Datele INS arată că în 2013 cel mai mare exportator de bunuri din România a fost Automobile Dacia. Deocamdată nu există un clasament public al celor mai mari exportatori de servicii.
