Exprimat ca procent din PIB, deficitul din acest an, de 2,6%, este cel mai mare din ultimul deceniu, iar daca economia intră în recesiune 2020 nevoia de finanţare actuală este de 4 ori mai mare faţă de nivelul de acum zece ani, arată analistul Iancu Guda, într-un articol pe blogul său.
"Astfel, nevoia de finanţare a României cauzată prin deficitul fiscal în primele 9 luni din 2008 (exact înainte ca economia noastră să fie lovită de criza financiară globală) era de doar 7,2 miliarde de lei. Ritmul deteriorării deficitului în ultimii 3 ani este foarte accelerat, în condiţiile în care deficitul din aceeaşi perioadă a anului trecut a fost de minus 16 miliarde de lei şi acum doi ani doar 6 miliarde de lei", arată Iancu Guda.
Execuţia bugetului general consolidat, conform datelor anunţate de Ministerul Finanţelor, s-a încheiat pe primele nouă luni ale anului 2019 cu un deficit de 26,97 miliarde de lei, respectiv 2,6% din PIB. În 2008, România a avut al treilea cel mai mare deficit bugetar ca pondere în PIB din UE, de 5,4%. Deficitul în 2009 a urcat ulterior la 7,2% din PIB, respectiv 36,4 miliarde de lei.
Tot mai mulţi economişti, analişti şi oficiali s-au arătat sceptici că România poate să se încadreze în ţinta de deficit de 3% pentru acest an, iar Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal a avertizat că dacă se menţine calendarul de majorări pentru pensii, cu 40% din 1 septembrie 2020, deficitul s-ar umfla ajungând la 7% până în 2022.
El a notat joi la un seminar bancar că bugetul pe 2020 trebuie să înceapă corecţia cheltuielilor, astfel ca deficitul bugetar să nu fie mai mare decât în 2019. Potrivit acestuia, anul 2020 este momentul cheie pentru că evoluţia deficitului ar putea să ne afecteze ratingul acordat de agenţiile internaţionale.
Potrivit informaţiilor MEDIAFAX, România ar putea să intre în procedură de deficit excesiv declanşată de Comisia Europeană dacă bugetul s-ar duce puternic către intervalul superior al unei ţinte de deficit de 4% sau ar trece de 4%, însă dacă se menţine în jurul unui nivel de 3,5% am putea fi păsuiţi. Pierderea încrederii pieţelor internaţionale din cauza procedurii de deficit excesiv şi o degradare ulterioară a ratingului de ţară ar duce la costuri mai mari de finanţare pentru deficit.
Conform estimărilor Consiliului Fiscal, deficitul ar trece de 4% din PIB în 2020 dacă se aplică majorarea cu 40% a pensiilor de la 1 septembrie 2020, deşi impactul la buget ar fi simţit doar pe trei luni. Pentru 2021, este estimat un deficit de 5,7% pe datele din prezent.
Alegerile parlamentare sunt programate să se ţină în iarna anului 2020.
