♦ Rezultatele slabe ale economiei în T2 i-au lăsat perplecşi pe economişti. Se aşteptau la o creştere de 2-3% a PIB în T2, iar Statistica le-a livrat un sec 0,8%
INS a anunţat ieri o creştere de doar 0,8% în T2, date mult sub aşteptări care vor avea drept consecinţă imediată scăderea semnificativă a prognozelor de creştere pentru 2024.
Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, are o consolare. Raiffeisen a avut o prognoză de creştere de 1,7% pentru T2, una din cele mai reţinute din piaţă: „Alţii mizau pe creşteri de 3%, noi am avut-o pe cea mai pesimistă, de 1,7%. Iată însă că şi aceasta a fost mult prea optimistă“.
Raiffeisen îi va recalcula prognoza de creştere spre 1%, „unu şi ceva“ (nu este o cifră oficială). Erste Bank a anunţat că-şi va modifica prognoza de creştere de la de la 2,9% până ieri la 1,4% pentru întregul an. În aceeaşi vreme, ING Bank a decis să revizuiască în scădere prognoza privind creşterea PIB în 2024, de la 2,8% la 2%.
„Datele de astăzi schiţează o imagine destul de sumbră a unei creşteri mai lente decât se aştepta. Sunt necesare îmbunătăţiri vizibile în a doua jumătate a anului pentru ca creşterea să se accelereze în acest an. Riscurile de scădere a ratelor au crescut“, spun analiştii de la ING.
Nu doar instituţiile financiare au fost lăsate în ofsaid de datele INS, ci şi instituţiile statale.
Bugetul de stat pentru 2024 este construit pe o creştere de 3,4%. Cele mai recente estimări ale Comisiei Europene, din luna mai, indicau un avans de 3,3% pentru economia României în 2024. Or, în lumina noilor date, creşterea nu poate fi mai mare de 1% în 2024, spune Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al CFA România. În plus, deficitul bugetar care este aşteptat să ajungă la 7% din PIB în 2024 este construit pe această creştere de 3,4%. Nemaifiind această creştere, deficitul rămâne în voia sorţii.
Ce sperietoare a arătat INS de a îngrozit pe toată lumea?
România a avut în primul semestru al anului 2024 o creştere economică de numai 0,7%. După un T1 slab, cu o creştere de 0,1% a PIB-ului, revizuită apoi la 0,5, în T2 creşterea a accelerat la 0,8%, dar cu mult sub toate aşteptările care mergeau, în general, de la 2 la 3%.
Ne-am împrumutat pentru consum, aşteptând ca consumul să stimuleze economia. Consumul a rămas sus, dar a fost susţinut de importuri plătite din împrumuturi“, spune Adrian Codirlaşu.
Codirlaşu mai spune că asistăm la lecţia de economie „cum să faci o criză“. Şi răul de abia de aici începe. Pentru că, dacă în an electoral când arunci cu bani în stânga şi în dreapta ai rezultatul ăsta, ce va fi în anul postelectoral, care este mereu mai rău decât anul electoral? „Am mizat pe consum, dar am consumat din import. Am mizat pe investiţiile publice, dar ele nu se văd în PIB. Şi trebuia să se vadă“.
Şi economiştii de la ING Bank vorbesc de un consum solid, dar care nu a putut compensa căderea exporturilor: „Consumul privat a rămas probabil puternic, alimentat de creşterea persistentă a salariilor şi de activitatea de creditare. Pe de altă parte, creşterea a fost probabil trasă în jos de exporturile nete, care au continuat să dezamăgească“.
Ce va fi în 2025?
„Ne putem aştepta la o recesiune. Va trebui majorată taxarea, probabil“, spune Codirlaşu.
Şi Dumitru vorbeşte de o ajustare fiscală în 2025 pentru că, spune el, va exista o presiune puternică pentru ajustarea deficitului bugetar, un deficit care va atinge 7% din PIB în 2024, care ar fi trebuit să ajute creşterea economică şi, iată, că nu a făcut-o.
„Momentul este cât nu se poate mai prost“, spune Dumitru: consumul nu a putut să compenseze căderile din industrie, construcţii, căderea de la exporturi.
Totuşi, există o şansă şi aceasta se poate numi fondurile UE şi cele din PNRR. Pentru că, arată Dumitru, e adevărat că construcţiile au căzut pe ansamblu, dar nu şi construcţiile inginereşti (poduri, autostrăzi, făcute şi cu bani de la UE). Şi, da, în luna mai (ultimele date) construcţiile au căzut cu 1,1%. Dar construcţiile inginereşti au crescut cu 10,5%, cele nerezidenţiale au crescut cu 2,2% în vreme ce prăbuşirea a fost pe sectorul rezidenţial, cu un minus de 11,5%.
Pe această zonă de atragere a fondurilor UE trebuie canalizat întreg efortul administraţiei, spune economistul-şef al ING Bank: „Nici un euro disponibil nu trebuie pierdut pentru că absorbţia este şansa de a compensa pierderile din altă parte“.
Toată lumea aşteaptă ca niciodată mai mult datele detaliate despre evoluţia PIB. Şi mai e ceva de spus: în comunicarea INS nu este cuprinsă, agricultura care a mers foarte rău în 2024.
