Eveniment

Pesimism de la analişti pentru 2013: creştere economică de 1,2%. România rămâne dependentă de banii străinilor

Pesimism de la analişti pentru 2013: creştere economică de 1,2%. România rămâne dependentă de banii străinilor

Autor: Claudia Medrega

19.11.2012, 00:07 1085

Principalul risc intern pentru creşterea economică din 2013 şi marea necunoscută vine din modul în care va fi construit bugetul pentru anul viitor, dacă va fi pro creştere economică sau limitativ, apreciază Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR.

În acest an procesul de aprobare a celui mai important act normativ al unui an fiscal a fost tergiversat.

Astfel, bugetul pentru anul viitor va fi prezentat la 15 zile după instalarea noului guvern rezultat din alegerile programate în decembrie, derogarea faţă de termenul legal de 15 octombrie fiind convenită cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială.

Analiştii apreciază că programele de guvernare anunţate de partide în campania electorală sunt populiste şi nerealiste, oferind insuficiente detalii pentru a face scenarii, urmând să fie refăcute imediat după alegerile din decembrie.

Rămâne de văzut cum vor fi refăcute programele de guvernare şi cum va fi realizat bugetul pentru 2013.

Guvernele care s-au perindat de-a lungul anilor au promovat, în mod uzual, proiecte de buget optimiste şi au prognozat venituri bugetare mult mai mari comparativ cu încasările din anul precedent.

În condiţiile în care autorităţile s-au bazat pe ipoteze nefundamentate, care au fost repede infirmate de realitate, a fost nevoie de aplicarea de măsuri brutale precum majorarea TVA sau tăierea salariilor.

Cert este că indiferent de câştigătorul alegerilor din decembrie, următorul guvern va fi constrâns de relaţia cu creditorii internaţionali, adică de condiţionalităţile acordului stand-by încheiat cu FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană.

Evoluţia cursului de schimb este o altă variabilă importantă avută în vedere la construcţia bugetelor.

Estimările analiştilor privind cursul schimb din 2013 oscilează în intervalul 4,5-4,9 lei/euro, volatilitatea urmând să se menţină şi anul viitor din cauza contextului internaţional dificil.

Cum văd analiştii economia în 2013

Estimările analiştilor privind creşterea economică din 2013 variază în intervalul 0,5% - 2,2%, mediana fiind de 1,2%.

Agricultura ar urma să aibă anul viitor un efect de bază favorabil asupra economiei, după impactul negativ din 2012. Revenirea economiei zonei euro în teritoriu pozitiv ar influenţa favorabil exporturile şi producţia industrială.

Analiştii au reamintit că fondurile europene sunt o sursă potenţială de creştere economică şi anticipează o îmbunătăţire a procesului de absorbţie în 2013.

Consumul ar putea ajuta economia României anul viitor graţie şi majorării salariilor bugetarilor, în condiţiile în care exporturile nu vor mai putea susţine PIB-ul ca în anii trecuţi, din cauza problemelor cu care se confruntă zona euro - principala piaţă de desfacere pentru produsele româneşti.

În acest an, criza politică internă şi producţia agricolă slabă, prăbuşirea investiţiilor şi slaba absorbţie a fondurilor europene, suprapuse pe evoluţia nefavorabilă din marile economii europene, au afectat economia României, care a revenit în teritoriu negativ în trimestrul al treilea.

Produsul Intern Brut a scăzut în T3 cu 0,6% faţă de aceeaşi perioadă din 2011 şi cu 0,5% faţă de trimestrul precedent, iar analiştii şi-au ajustat prognozele pentru creşterea economică din acest an spre 0-0,5%, fără să excludă scenariul trecerii PIB în teritoriul negativ.

Evoluţia economiei a fost corelată cu cea a zonei euro, care a intrat oficial în recesiune tehnică, pentru a doua oară în ultimii trei ani, ceea ce a determinat înrăutăţirea semnificativă a cererii externe pentru exporturile României.

Anul trecut economia a crescut cu 2,5% susţinută în principal de industrie şi agricultură.

Declaraţii de la conferinţa anuală a analiştilor financiar-bancari din România


Cătălina Molnar, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank

Vedem o creştere economică de 1,3% în 2013. Fondurile europene sunt o potenţială sursă de creştere economică. Fără fonduri europene este posibil să fie foarte greu să creştem în 2013. Mă aştept la un efect de bază favorabil de la agricultură, la o contribuţie pozitivă în 2013, având în vedere anul agricol prost 2012. Totodată, cred că procesul de absorbţie a fondurilor europene ar trebui să accelereze.

În principiu, ne aflăm spre finalul perioadei de contractare, iar multe proiecte intră în implementare. Ar trebui ca în 2013 să intre mai mulţi banii de la UE decât în 2012. Dacă sumele atrase vor fi mai mari, ar trebui să avem o contribuţie pozitivă la creşterea economică reflectată la investiţii şi construcţii. Toate politicile trebuie să fie orientate spre creşterea competitivităţii economiei româneşti.

Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank

Economia României este ca un tren care circulă la voia întâmplării, fără locomotivă.

Datele de la Statistică confirmă acest lucru. Cred că trebuie să se acorde o importanţă mai mare reformelor structurale de care doar se vorbeşte de la începutul crizei.

Deşi aceste reforme nu implică eforturi financiare foarte mari, ci doar voinţă politică şi multă muncă, nu sunt realizate. Nu cred că anul viitor sistemul bancar va fi motorul creşterii economice. În 2013 ne aşteptăm la o creştere de 1,5% cu o variaţie în sus sau în jos de 0,5 puncte procentuale în funcţie de evoluţia agriculturii şi de performanţa României în privinţa absorbţiei fondurilor europene.

Eugen Sinca,analist al BCR

Vedem o creştere economică de 1,1% în 2013, după o stagnare în acest an. Estimarea se bazează pe continuarea redresării consumului populaţiei. Creşterea salariilor în sectorul public cu încă 7,4% va produce efecte pozitive în special în primele luni din 2013. Consumul populaţiei va continua să crească. Estimăm o foarte uşoară redresare a cererii externe în zona euro, principalul partener comercial al României, şi un an agricol 2013 normal faţă de 2012. Fondurile europene ar putea înregistra o uşoară redresare, dar depinde doar de noi. România depinde foarte mult de capitalul extern şi va depinde mulţi ani. Rămânem dependenţi de investitorii străini care vor stabilitate şi predictibilitate. Fondurile europene sunt o sursă de creştere economică. Este nevoie de un program de încurajare a comasării terenurilor, fără de care nu se poate face agricultură performantă, modernă.

Florian Libocor, economistul-şef al BRD-SocGen

România are nevoie de o strategie de dezvoltare pe termen mediu şi lung. Şi de încredere. Nu avem nevoie de tensiuni politice. Orice fel de tensiuni politice se răsfrâng asupra mediului economic şi afectează încrederea investitorilor străini. România are un potenţial extraordinar. Încă nu şi-a spus cuvântul în Europa. În ceea ce priveşte sectorul bancar, el nu este "extrasenzorial". Se adaptează contextului. Nu face excepţie. Mi-e greu să cred că vor fi cozi la creditele în lei. Mi-e greu să cred că va fi de amploare creditarea în lei. Cât priveşte bugetul, este admirabil că au fost făcute aceste planuri de guvernare. Este destul de clar pentru mine însă că vor fi refăcute şi mi-este greu să cred că anumite măsuri vor fi oportune, de genul redimensionării unor taxe. Am văzut consecinţele acelor modificări din urmă cu doi ani de zile. Le-am văzut şi sper că nu le-am uitat.

Rozalia Pal, economistul-şef al Garanti Bank

Economia României, finanţarea, indicatorii de încredere sunt puternic corelate cu evoluţia din zona euro, din Europa, în general. Sursele de finanţare externă sunt importante. Economisirea internă nu este suficientă pentru a susţine o creştere economică pozitivă.

La nivelul sistemului bancar este nevoie de o relaxare. Economia are nevoie de dobânzi mai mici. Aşa s-ar rezolva şi problema cu susţinerea creditării în lei. Următorul guvern va fi constrâns de relaţia cu creditorii internaţionali, adică de condiţionalităţile acordului stand-by încheiat cu FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană, indiferent de câştigătorul alegerilor din decembrie.Este importantă stabilitatea politică. În lunile de vară au ieşit fonduri din ţară, iar o perioadă lungă de instabilitate guvernamentală ar afecta şi mai mult economia românească.



Ce spun analiştii despre programele de guvernare

Programele de guvernare publicate de partide în campania electorală sunt populiste, nerealiste şi vor fi refăcute imediat după 9 decembrie, fiind comparate cu titlul filmului "Minte-mă frumos", apreciază analiştii economici, care amintesc că România are încă probleme cu drepturile de proprietate.

"Nu am stat să le analizez cu foarte mare atenţie pentru că istoria ne-a confirmat că aceste programe vor fi uitate foarte rapid. (...) Ambele programe propun reduceri de taxe şi e foarte bine. Dar am avut senzaţia că se joacă filmul «Minte-mă frumos» la nivel politic", a declarat Melania Hăncilă, economist-şef Volksbank România.

La finalul dezbaterii care a privit teme precum creşterea economică din 2013 şi finanţarea în lei versus finanţarea în valută, toţi analiştii au fost solicitaţi de presă să răspundă dacă programele electorale oferă suficiente informaţii pentru a construi scenarii privind bugetul pe anul viitor şi dacă sunt credibile. Hăncilă a explicat că pentru a fi credibile aceste programe ar trebui să propună mai întâi măsuri concrete de îmbunătăţire a colectării taxelor şi să fie indicate în mod explicit şi exact sursele de finanţare. Analistul Volksbank crede că o reducere a TVA la 19% ar fi o măsură bine-venită, în condiţiile în care România are una dintre cele mai înalte rate din Europa, dar pe de altă parte consemnează printre cele mai mici încasări la acest capitol.

"Ar fi foarte bună şi măsura cu diminuarea CAS, care este ridicată şi împinge la evaziune fiscală. (...) Nu agreez însă renunţarea la cota unică. Ar trebui să se meargă mai mult pe egalitate. Din moment ce beneficiile sunt egale (...) nu văd de ce cei care au venituri mai mari trebuie să contribuie cu mai mult. O asemenea măsură ar putea să perpetueze evaziunea", a continuat Hăncilă. Cătălina Molnar, economist-şef la UniCredit Ţiriac, s-a exprimat destul de tranşant, arătând că la acest moment programele de guvernare oferă date insuficiente pentru a face scenarii şi sunt populiste.

Atât Molnar, cât şi economistul-şef al BRD Florian Libocor consideră că pentru o serie de probleme care trebuie adresate de viitorul guvern ar trebui să se pornească de la respectare mai strictă a dreptului de proprietate şi garantarea acestuia. Economistul-şef al Garanti Bank, Rozalia Pal, a arătat că indiferent de câştigătorul alegerilor din decembrie, următorul guvern va fi constrâns de relaţia cu creditorii internaţionali, adică de condiţionalităţile acordului stand-by încheiat cu FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană. Mediafax

AFACERI DE LA ZERO