• Leu / EUR4.9250
  • Leu / GBP5.7274
  • Leu / USD4.7278
Eveniment

Peste două miliarde de euro s-au risipit printre degetele statului pentru lucrările de construcţii din 2009 şi 2010

Autor: Andreea Neferu

22.03.2012, 21:19 1122

Acesta este unul dintre puţinele studii care analizează modul în care sunt gestionaţi şi cheltuiţi banii pentru achiziţii publice.

Informaţiile sunt cu atât mai importante cu cât se cunoaşte că, cel puţin în domeniul construcţiilor, unele proiecte ajung să coste mult mai mult decât în momentul atribuirii contractului, fără motive întemeiate însă.

Un exemplu în acest sens este autostrada Moara Vlăsiei-Ploieşti, construită de firmele Spedition UMB, Tehnostrade (ambele companii controlate de Dorinel Umbrărescu), Euro Construct Trading '98 (Dan Beşciu şi Sorin Vulpescu) şi PA&CO International (Costel Căşuneanu).

Constructorii au renunţat anul trecut la suplimentarea contractului de construcţie cu 47%, adică echivalentul a peste 110 mil. euro, după ce fostul ministru al transpor turilor Anca Boagiu i-a ameninţat cu rezilierea contractului. Acest exemplu a de monstrat că o lucrare de construcţie se poate realiza cu bani mai puţini, dacă statul ia măsuri.

Totalul achiziţiilor prin SEAP realizate în perioada 2009-2010 s-a ridicat la peste 19 miliarde de euro în cei doi ani, iar din aceşti bani circa 23%, echivalentul a peste 4 miliarde de euro, ar fi putut fi economisiţi, dacă autorităţile contractante ar fi cercetat mai îndeaproape preţurile de achiziţie pentru anumite bunuri şi servicii.

Cu alte cuvinte, peste 4 miliarde de euro au fost risipiţi, în doi ani, doar prin contractele atribuite prin SEAP, în contextul în care există o serie de alte contracte care sunt atribuite prin licitaţie directă sau există contracte adiţionale, spre exemplu.

"Cheltuim peste 10 miliarde de euro anual pe contracte de achiziţie publică atribuite prin intermediul SEAP, însă aceasta nu reprezintă decât a treia parte din suma estimată a fi contractată anual de autorităţile publice centrale şi locale pentru achiziţii de bunuri, servicii sau lucrări prin alte mijloace decât cele electronice autentice", se arată în studiul "Transparenţa, eficacitatea şi credibilitatea procesului de achiziţii publice - analiză la nivelul anilor 2009 şi 2010", realizat de Institutul pentru Politici Publice, o organizaţie neguvernamentală care se ocupă de analiza eficienţei în administraţie.

Cea mai mare parte a banilor statului pe cheltuieli de bunuri şi servicii sau de investiţii au mers în cei doi ani în cheltuieli pentru construcţii, instalaţii sau infrastructură, arată topul celor mai mari cincizeci de categorii pentru care s-au atribuit contracte pe SEAP.

Top 50 de domenii pentru care s-au atribuit contracte prin SEAP în perioada 2009-2010

Astfel, pentru "lucrări de construcţii complete sau parţiale sau lucrări publice" au fost semnate contracte în valoare de 7,7 mld. euro. În top urmează la achiziţii produsele farma, cu atribuiri de 720 mil. euro, serviciile bancare, cu 720 mil. euro, lu crările de instalaţii pentru clădiri, cu 703 mil. euro, iar pe locul cinci lucrările de finisare a construcţiilor, cu atribuiri de 570 mil. euro.

"Aceasta este practic cea mai mare piaţă din România. La o cifră de afaceri globală a firmelor din România de circa 200-220 de miliarde de euro, rezultă că statul asigură anual 10% din cifra de afaceri a tuturor companiilor din România. Concluzia noastră principală este că un sfert din cele 20 miliarde de euro ar putea fi economisiţi dacă achiziţiile ar respecta standarde de cost, de preţuri care se practică pe piaţa liberă. Numai un exemplu simplu dacă luăm, un top de hârtie A3 care se cumpără de la supermarket cu 6-7 lei, îl veţi găsi la preţuri cu 50% mai mari sau chiar duble în atribuiri pe SEAP. Şi nu mai punem la socoteală faptul că este vorba de achiziţii cu camionul, care ar trebui să atragă discounturi mari", a explicat Adrian Moraru, director adjunct în cadrul IPP.

În ceea ce priveşte lucrările de construcţii, peste 2 miliarde de euro puteau fi economisite de stat în perioada 2009-2010 pentru achiziţiile publice făcute prin SEAP pentru lucrări de construcţie, arată calculele ZF pe baza informaţiilor studiului.

Calculul ZF ia în considerare atât achiziţiile pentru lucrări de construcţie, cât şi pe cele pentru lucrări conexe acestui sector - lucrări de instalaţii, de finisare, de inginerie etc.

"Această risipă este peste tot, pentru că la noi aşa se fură banul public. Ne interesează nu numai alocarea sectorială a achiziţiilor, ci şi anumite cost overrun-uri, adică practic cu cât plătim mai mult decât ar trebui pentru achiziţiile publice. Aici se pare că avem depăşiri extraordinare. Risipa o putem judeca drept o defectuoasă definire a priorităţilor, dar dincolo de aceasta, costurile excesive sunt prea mari", spune Daniel Dăianu, analist economic.

Cei mai mulţi bani pentru achiziţii prin SEAP în perioada 2009-2010 au mers către sectorul construcţiilor, unde într-adevăr sunt necesare investiţii considerabile, în special în infrastructură, dar întrebarea care se pune este dacă realmente proiectele atribuite în anii 2009 şi 2010 nu puteau fi realizate cu costuri mult mai mici, mai ales având în vedere că acum există şi standarde de cost pentru toate tipurile de şosele. Deşi standardele de cost arată că o autostradă trebuie construită cu cel mult 6,1 milioane de euro pe kilometru (în zona de munte, unde se presupune că lucrările de construire au cel mai înalt grad de dificultate), au existat cazuri în care acest preţ a depăşit 10 milioane de euro în zona de câmpie: spre exemplu, autostrada Bucureşti-Moara Vlăsiei, care ar urma să fie finalizată anul acesta, se construieşte cu circa 12,6 milioane de euro.

"Nu cred că problema trebuie abordată neapărat sectorial, ci mai degrabă trebuie să ne uităm asupra modului în care s-au făcut achiziţiile publice, a corectitudinii. De asemenea, introducerea standardelor de cost, indiferent de domeniu, este extrem de importantă.

Economiile în cheltuirea banilor publici nu se fac neapărat dintr-un sector, ci prin procedurile aplicate pentru achiziţiile publice", spune analistul economic Liviu Voinea.

Pentru transparentizarea sistemului electronic de achiziţii publice, Dan Bărbulescu de la compania ActiveSoft a propus la o întâlnire recentă privind creşterea transparenţei în sectorul achiziţiilor publice ca bazele de date ale statului să poată fi indexate de motorul de căutare Google. "Dacă vor transparenţă, să lase bazele de date să fie indexate de Google.

Momentan acestea nu pot fi indexate din cauza existenţei codului Captcha", a spus Dan Bărbulescu.

Ziarul Financiar a realizat o serie de analize privind modul de cheltuire a banilor publici, una dintre cele mai recente arătând că deşi guvernul anunţă triumfalist în fiecare lună că investiţiile publice se ridică la miliarde de euro, iar banii sunt într-adevăr, la final de an, cheltuiţi, rezultatele nu se văd.

Spre exemplu, deşi în 2009, 2010, 2011 s-au alocat şi cheltuit în total pentru bazine de înot 31 mil. euro, numai unu poate fi în acest moment folosit. Ministerul Turismului şi Dezvoltării Regionale a cheltuit 133,6 mil. lei (31 mil. euro) în 2009-2011 pentru dezvoltarea de bazine de înot în ţară, două sunt gata, însă în doar unu singur se poate înota în prezent, deşi în toţi aceşti trei ani plăţile s-au făcut.

Revenind la constructori, problemele privind modul în care se atribuie contracte acestora au fost sesizate şi de Consiliul Concurenţei. Unsprezece companii de construcţii, printre care Tehnologica Radion, controlată de Theodor Berna, Euro Construct Trading 98 (Dan Beşciu şi Sorin Vulpescu), Straco Grup (Alexandru şi Traian Horpos), Delta ACM 93 (Florea Diaconu) sau Strabag (Austria), sunt investigate de Consiliului Concurenţei privind o posibilă înţelegere de a participa cu oferte trucate la licitaţiile de întreţinere şi admi nistrare a străzilor din Capitală. Cele 11 companii afla te în vizorul Consiliului Concurenţei au câştigat contracte de asfaltare şi plombare a gropilor şi bordurilor în valoare de circa 347 mil. euro pentru perioada 2011-2014. Contractele au fost încheiate în luna aprilie a anului trecut prin licitaţie restrânsă accelerată pentru preţul cel mai scăzut. Ele vizau străzi importante din Capitală, precum Calea Victoriei, Bulevardul Magheru, Calea Dorobanţilor, Bulevardul Timişoara sau Barbu Văcărescu.

O altă abordare a eficienţei cheltuielilor banilor statului este din punct de vedere al plăţilor efectuate, care sunt aferente unor contracte atribuite anterior prin SEAP sau în afara acestuia, şi al rezultatelor obţinute. Astfel, conform datelor primite de Ziarul Financiar de la Transporturi, 400 de milioane de euro din cei 1,6 mld. euro plătiţi de CNADNR anul trecut au fost numai pentru reabilitări/mo dernizări de drumuri şi 46 de kilometri de autostradă.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9250
Diferență: -0,1197
Ieri: 4.9309
Azi: 4.7278
Diferență: -0,2363
Ieri: 4.7390
Azi: 5.7274
Diferență: -0,2421
Ieri: 5.7413
Azi: 5.0120
Diferență: -0,2706
Ieri: 5.0256